Recesiune tehnică după 6 luni în care economia a scăzut. Perspectivele pentru 2026 par mai bune
Experţii mai spun că revenirea va depinde de disciplina bugetară, stabilitatea fiscală şi capacitatea statului de a susţine investiţiile.
Articol de Iulian Olescu, 13 Februarie 2026, 14:32
Economia României a avut o creştere uşoară de 0,6 % în 2025, an pe care l-a încheiat însă cu o recesiune tehnică după două trimestre consecutive pe minus.
Experţii spun că este un semnal de avertizare într-o o etapă de corecţie economică şi că revenirea va depinde de disciplina bugetară, stabilitatea fiscală şi capacitatea statului de a susţine investiţiile.
Produsul Intern Brut a fost în trimestrul patru 2025 mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul precedent, după ce şi trimestrul al treilea consemnase o scădere faţă de trimestrul al doilea, estimată acum de INS la 0,1%.
Rădăcinile sunt în 2023 şi 2024, când s-au creat nişte deficite bugetare nesustenabile
Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România: Pe definiţie suntem acolo, deşi la limită, dar suntem acolo, la ceea ce se numeşte recesiune tehnică, adică o jumătate de an în care economia a scăzut. Aş spune că rădăcinile sunt în 2023 şi 2024, când s-au creat nişte deficite bugetare nesustenabile care au trebuit corectate. Şi acum discuţia rămâne cine plăteşte corecţia.
Adrian Codirlaşu spune că datele privind consumul din ianuarie vor da o indicaţie asupra modului cum va evolua 2026 din punctul de vedere al creşterii economice.
Autorităţile se bazează prea mult pe absorbţia fundurilor europene
La rândul său, analistul economic Aurelian Dochia subliniază că cele mai multe dintre efectele negative ale creşterilor de fiscalitate par a fi fost depăşite şi că, cel puţin la acest moment, perspectivele pentru 2026 par mai bune.
Aurelian Dochia: Majoritatea prognozelor pentru 2026 rămân încă la ideea că vom avea creştere în acest an. Majoritatea analiştilor spun undeva între 1 şi 2% că ar putea să fie creşterea. Banca Mondială are şi ea o prognoză de 1,3% creştere pentru economia României. Aşa că, până acum, părerile predomină că anul 2026 va fi un an mai bun decât cei pe care i-am avut anterior.
Aurelian Dochia precizează că elementul îngrijorător, în opinia sa, este faptul că autorităţile se bazează prea mult pe absorbţia fundurilor europene când vine vorba de creşterea economică din 2026.
