Depozite bancare desecretizate în Elveţia şi Luxemburg

Criza cipriotă şi recentele dezvăluiri din lumea paradisurilor fiscale au sporit presiunile asupra unor state precum Elveţia sau Luxemburg de a scoate în afara legii aşa-numitul "secret bancar", care permite băncilor să nu dezvăluie informaţii despre clienţii lor.

"Wall Street Journal" a prezentat însă două cazuri în care presiunile Germaniei, de exemplu, par să fi avut succes.

Credit Suisse şi-a informat clienţii germani că va întrerupe colaborarea cu ei, dacă nu vor prezenta dovezi că sumele pe care le deţin în conturi au fost declarate la fisc, scrie "Wall Street Journal". Şi alte bănci elveţiene au procedat în acelaşi mod cu clienţii germani.

Statele Unite, Marea Britanie şi ţări din Europa de Vest au desfăşurat, în ultimii ani, campanii pentru identificarea cetăţenilor cu venituri ascunse în Elveţia şi taxarea acestor averi.

Şi Luxemburgul este pregătit să reducă, parţial, controversatul său secret bancar în încercarea de a frâna evaziunea fiscală a deponenţilor străini.

Declaraţia a fost făcută duminică, de ministrul de finanţe într-un interviu acordat unui cotidian german.

Unul dintre cele şase state fondatoare ale Uniunii Europene, Luxemburgul, a început să fie supus criticilor după criza financiară globală din cauza culturii sale a secretului bancar.

Joia trecută, un consorţiu de jurnalişti a început să publice materiale rezultate după o anchetă globală de un an în sistemul financiar offshore, dezvăluind afaceri secrete a numeroase persoane bogate din întreaga lume, conectate politic, din mediul de afaceri sau având legături cu crima organizată.

Un studiu publicat anul trecut de un ONG britanic estima că în paradisurile fiscale s-ar ascunde între 21 şi 32 de mii de miliarde de dolari.