Documente secrete dezvăluie impactul industriei off-shore

O anchetă jurnalistică internaţională a provocat o scurgere masivă de informaţii despre industria offshore britanică.

Pentru prima dată, au fost dezvăluite identităţi ale celor care au conturi sau bunuri înregistrate în Insulele Virgine Britanice, Insulele Cook sau alte paradisuri fiscale.

La anchetă au participat 36 de organizaţii mass-media; printre ele, şi Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, partenerul pentru Europa de Est.

Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie a obţinut astfel numele unor persoane publice importante, inclusiv din România, care au conturi sau firme în offshore-uri şi care în ţară sunt sau au fost anchetate pentru infracţiuni economice.

Baza de date a ajuns în primă fază la Washington, la o reţea independentă de reporteri care colaborează pentru publicarea de investigaţii jurnalistice transfrontaliere.

Ea a fost obţinută în urma unei scurgeri de informaţii.

Posesorii susţin că ar fi o colecţie de 160 de ori mai mare decât cea a telegramelor Departamentului de Stat american publicate de WikiLeaks in 2010.

Tocmai din acest motiv, reţeaua americană şi-a contactat parteneri din toată lumea, pentru a descentraliza ancheta.

După mai bine de un an de muncă, au început să apară şi primele nume.

"Le Monde" a scris despre fostul ministru francez pentru buget Jerome Cahuzac şi despre Jean-Jacques Augier, fost trezorier al campaniei pentru prezidenţiale a lui Francois Hollande.

Ambii ar avea conturi şi acţiuni la companii cu sediul în paradisuri fiscale.

În Europa de Est, preşedintele azer, Ilham Aliev, şi familia sa ar avea, potrivit informaţiilor obţinute de jurnalişti, legături prin offshore-uri cu un om de afaceri care beneficiază de contracte de miliarde de euro cu statul.

Noul premier georgian, Ivanishvili, este un alt nume vizat.

Numele unor oamnei de afaceri români apar în anchetă

În bazele de date ar figura, potrivit lui Ştefan Cândea, de la Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie şi numele unor persoane publice din România, cu anchete în diferite stadii pentru evaziune sau spălare de bani.

"Cristi Borcea sau omul de afaceri, Sorin Ovidiu Vântu şi persoane interpuse de-ale lui. Un alt tip de personaj pe care l-am găsit a fost mai interesant pentru că nu era cunoscut deloc, dar am văzut că a fost condamnat iniţial la cinci ani, după care la un an de închisoare pentru fraude economice, pentru că a prejudiciat o bancă, BCR pe atunci, deţinută de stat, şi e vorba de un avocat acum, Ivan, care avea o structură off-shore încă din 1999, el fiind anchetat prin anii 2000 pentru un prejudiciu de cinci milioane de euro.

"Prejudiciul nu a fost recuperat, el până la urmă a luat un an cu suspendare. Procurorii cu care am vorbit, de la Călăraşi, au zis că, văzând datele, s-ar putea să redeschidă dosarul", afirmă Ştefan Cândea.

Baza de date, a cărei analiză este departe de a se fi încheiat, începe cu anul 1994 şi se termină în 2010.

Operaţiunile prin offshore-uri, cum ar fi deschiderea unui cont sau a unei firme, sunt legale, însă numai în contextul în care nu devin paravan pentru alte activităţi care ocolesc legislaţiile naţionale.

"Le Monde", referindu-se la cazul celor doi foşti demnitari de stânga cu averile plasate în offshore-uri, ridică şi problema moralităţii, în vreme ce "The Guardian" este de părere că scandalul Offshore Leaks poate deveni unul global, pe măsură ce vor fi făcute noi dezvăluiri.