Operațiunea "Storm-1516". Cum devin jurnaliștii "unelte" ale războiului hibrid

Ample investigații locale și internaționale au scos la lumină, recent, rețele rusești sofisticate, operațiuni perfect orchestrate pentru a influența recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova.

Practici subtile, infiltrări atent planificate și campanii coordonate din exterior au fost folosite în încercarea de a deturna procesul democratic într-un scenariu care amintește izbitor de ingerințele din România la scrutinul de la finalul anului trecut.

Numele unor jurnaliști români au fost folosite abuziv, mergând până la furtul de identitate, în operațiuni de dezinformare, ca parte a unei strategii menite să discrediteze guvernarea pro-europeană de la Chișinău.

Jurnaliștii, "unelte" ale războiului hibrid

Identitatea unor jurnaliști Digi24 și Panorma a fost furată și folosită abuziv într-o amplă operațiune rusească de dezinformare, ce a avut ca scop discreditarea partidului de guvernământ din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), și a președintei Maia Sandu.

Marina Constantinoiu, editor la site-ul digi24.ro și profesor la Facultatea de Jurnalism a Universității București, este unul dintre jurnaliștii români al căror nume a fost folosit abuziv, mergând până la furtul de identitate.

"Pur și simplu este folosit numele și munca unui grup de jurnaliști, întâmplător este vorba despre jurnaliști de la aceeași redacție, redacția la care lucrez, site-ul digi24.ro. Suntem o mână de oameni care ne-am trezit că suntem ‘autorii’ a zeci și poate sute de articole apărute pe site-uri fake, care aveau un singur scop: acela de a dezinforma și de a discredita pe președinta Republicii Moldova, partidul de guvernământ și, până la urmă, Republica Moldova în ochii aliaților săi occidentali. O campanie cu bătaie lungă care s-a folosit și de niște jurnaliști din România, ale căror identități au fost furate și care, până la urmă, face parte dintr-un plan mai amplu, pentru că este vorba despre o operațiune care a fost pusă pe picioare în 2023 și deja a avut ca țintă alte țări, principala țintă fiind inițial Ucraina."

Datele sunt cuprinse într-un un raport Alliance4Europe, al unei echipe de 16 cercetători și jurnaliști de investigație din Europa, care menționează că este vorba de operațiunea intitulată „Storm-1516”, lansată în august 2023.

În principal, este vorba despre publicarea a zeci de articole false cu ajutorul Inteligenței Artificiale, pe site-uri create special pentru a răspândi dezinformare.

"Site-uri care din denumire dădeau o aparență de legitimitate . De exemplu, HotNews24, o combinație între Digi24 și HotNews, un site inexistent în realitate, o clonă, sau adevărulnet.ro, ai putea crede că e vorba despre identitatea site-ului real, din România. Pur și simplu, numele noastre cu tot cu fotografii au fost preluate de pe rețele de socializare, în special Facebook, cel puțin în cazul meu a fost luată fotografia de la contul meu de Facebook, folosită pentru a însoți semnatura mea pentru zeci de articole care au fost generate de Inteligența Artificială și care au umplut, pur și simplu, niște site-uri care au fost create special pentru a răspândi dezinformare. Conținutul era din cel mai divers de la știri din India până în China și, evident, Republica Moldova, pentru că ăsta era scopul", a explicat Marina Constantinoiu, invitată la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Pentru a părea că aceste site-uri sunt legitime, au fost folosiți și influenceri, amplificatori de pe Telegram, X sau alte platforme, care au preluat masiv aceste articole.

"Astfel, jurnliștii devin unelte în niște monstruozități cu bătaie lungă, cu bătaie la nivel statal. Adică devin unelte într-un război hibrid. Unelte care sunt legate de mâini și de picioare", punctează Marina Constantinoiu.

“Nicio instituție nu are în jurisdicție această situație”

Pentru jurnaliștii care devin “unelte” în războiul civil este greu de demonstrat nevinovăția, în primul rând din cauza metodelor rafinate ale furtului de identitate, dar și din lipsa unor reglementări clare în domeniu.

"Mă gândeam că am putea merge la provider, la cei care oferă hosting pentru site-urile respective. O să vedeți în raport o listă întreagă de site-uri care au fost create. Și culmea, majoritatea site-urilor în limba engleză au ca hosting o firmă din Lituania, iar majoritatea celor în limba română au hosting în Australia. Probabil că am putea să ne adresăm justiției și să ne îndreptăm împotriva acestor furnizori de hosting pentru site-urile respective. Dar este foarte greu să demonstrezi că nu tu ești autorul acelor articole. Este semnătura ta acolo, este fotografia ta reală acolo. Ești un jurnalist cu o activitate bogată în presă și cu ani de presă în spate. E greu să demonstrezi că nu tu ești cel care a produs mizeria respectivă. Efectiv, las această temă deschisă avocaților, specialiștilor, organizațiilor care ar trebui să se ocupe de apărarea drepturilor jurnaliștilor, de protecția jurnaliștilor. România nici măcar nu are o instituție care ar putea să reglementeze spațiul acesta online, nu are în jurisdicție această situație", spune Marina Constantinoiu.

Tactici de discreditare a presei independente din Republica Moldova

Natalia Zaharescu este jurnalist de investigație la Ziarul de Gardă din Republica Moldova, iar în ultimii doi ani s-a dedicat documentării rețelelor de influență și dezinformare proruse, infiltrându-se în grupuri și expunând mecanisme de propagandă sofisticată care încearcă să modeleze opinia publică și să submineze democrația.

În 2022, alături de alți trei reporteri ai Ziarului de Gardă, Natalia Zaharescu s-a infiltrat printre protestatarii lui Ilan Șor și, împreună cu colegii ei, a arătat, printr-o investigația jurnalistică cum sunt plătiți oamenii aduși organizat la Chișinău și cum funcționează mașinăria de protest.

"Se întâmpla în toamna anului 2022, după ce Ucraina fusese atacată pe scară largă de Rusia. Iar la Chișinău se întâmplau niște proteste cu niște solicitări aparent non-politice, doar de ordin economic, dar care ulterior s-au transformat în niște proteste de fapt anti-europene. Iar noi atunci ne-am pus întrebarea de ce vin atâția oameni la acele proteste și am mers printre ei, ne-am infiltrat, am participat la unul dintre aceste proteste și am primit bani, la fel cum am înțeles că au primit majoritatea acelor care au participat la cele proteste. Astfel a fost o dovadă clară că oamenii erau plătiți pentru acele proteste", a povestit Natalia Zaharescu.

La doi ani diferență, o altă investigație, “În slujba Moscovei” arăta că Ziarul de Gardă a pătruns din nou în rețeaua lui Ilan Șor.

Natalia Zaharescu povestește cum timp de trei luni, a documentat din interior, cu ajutorul unei camere ascunse, cum circulă banii veniți din Federația Rusă și cum sunt racolați alegătorii, miza fiind deturnarea cursului european al R. Moldova prin compromiterea referendumului din 20 octombrie și votul pentru un candidat controlat de Șor și Moscova, ce urma să fie anunțat în ajunul scrutinului.

A treia investigație publicată anul acesta se numește "Armata Digitală a Cremlinului".

"Am reușit să scoatem la iveală modul cum s-a născut practic o întreagă armată de troli, cum s-a dezvoltat, cum a crescut, ce mesaje transmitea. Și iarăși, această armată de troli, armată digitală, este coordonată din același punct de control de către acest oligarh Ilan Șor, cu bani direct de la Moscova, așa cum au spus-o chiar ei, se plătește direct de la Moscova. Și am arătat, iată, în septembrie, în preajma alegerilor parlamentare, cum a fost toată această rețea coordonată și ce mesaje au transmis", spune Natalia Zaharescu.

Ea atrage atenția asupra tacticilor politicienilor prorusi de a încerca să discrediteze presa independentă.

"Tacticile lor se referă la încercarea de a discredita ideea de presă independentă, să arate că nu există așa ceva și, astfel, că oamenii nu ar trebui să aibă încredere în ce scrie Ziarul de Gardă sau în ce scriu alte surse media independente."

Și nu de puține ori, aceștia recurg la presiuni și amenințări asupra jurnaliștilor.

"După ce am publicat anul trecut investigația ‘În slujba Moscovei’, directoarea Ziarului de Gardă, Adina Radu, a primit amenințări la adresa familiei sale. Colega mea, Măriuța Nistor, s-a mai intersectat în activitatea ei jurnalistică cu câțiva dintre exponenții acestui grup coordonat de Ilan Șor, iar unul dintre ei a încercat să o intimideze, chiar să o amenințe, să-i spună: ‘ o să vezi ce se va întâmpla după 28 septembrie, adică după alegerile parlamentare’, având cumva siguranța că lucrurile se vor schimba probabil în favoarea lor."

Presa, războiul hibrid și propaganda

Jurnalista Marina Constantinoiu consideră că în viitor lucrurile se vor complica, iar războiul hibrid și pericolele acestuia vor îmbrăca noi forme.

"Cred că războiul se va perfecționa în metodele diabolice și cu siguranță vom afla de astfel de operațiuni (precum furtul de identitate) și în alte state."

Încrederea în presă și în jurnalismul clasic trebuie însă restabilită, pentru că jurnalistul își culege informațiile de la fața locului, le documentează, precizează sursele, oferind informații verificate și nu în ultimul rând, poartă responsabiltatea fiecărui material publicat.

"Jurnalistul are flerul să înțeleagă că ceva nu e în regulă, din ce a văzut, din ce a observat, dintr-o declarație, dintr-o decizie a autorităților, dar acesta este doar începutul, pentru că un jurnalist nu poate veni și spune asta este opinia mea, eu cred asta, vă rog să mă credeți pe cuvânt. Jurnalistul trebuie să meargă, să adune probe în privința ideii de la care a pornit", arată jurnalista Natalia Zaharescu.

În lupta continuă dintre informarea corectă, documentată și dezinformarea care vine pe tot ecosistemul informational, linia de echilibru este una fragilă.

Întrebată ce ar însemna, în termeni reali, ca presa de investigație să piardă în fața propagandei, Marina Constantinoiu susține că “este echivalent cu ce ar însemna abdicarea presei în fața răului reprezentat de toată această industrie demolatoare de democrație. Asta este abdicarea în fața instrumentului care vizează direct democrația, fundamentele democrației. Eu sper că în lupta asta va învinge presa".

"Atunci când minciuna se propagă în tăcere, adevărul nu are nevoie de zgomot, dar are însă nevoie de oameni care îl spun cu luciditate, iar jurnaliștii care nu poartă armuri, dar ridică scuturi din fapte, sunt cei care sunt chemați să spună acest adevăr. Într-o lume în care frontul este invizibil, cuvântul bine documentat devine act de rezistență pentru că presa nu este doar martor, rămâne câinele de pază al democrației", a conchis Maria Toghina, jurnalistă Radio România.