PNRR, între speranțe și obligații. Cât de pregătită este România?

România va primi pe baza Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă aproape 30 de miliarde de euro, bani care vor fi distribuiţi în toată ţara pentru investiţii, cu precădere în transporturi, 7,6 miliarde de euro, educaţie, 3,6 miliarde de euro şi sănătate, 2,4 miliarde de euro, dar pentru care trebuie asigurate şi mai multe reforme.

Este nevoie de o garanţie că se va păstra în perioada următoare o strategie de eliminare a risipei banului public, sublinia premierul Florin Cîțu la prezentarea Planului în Parlament.

PNRR cuprinde investiţii axate pe șase piloni, dar şi nouă promisiuni de reformă, cum ar fi reformarea sistemului fiscal, a sistemului de pensii, salarizarea din sistemul public.

Comentând măsurile din PNRR, invitații Serviciului de noapte cu Maria Țoghină au susținut că acestea trebuie tratate și aplicate cu mare seriozitate, pentru că dacă România nu-și îndeplinește obligațiile asumate, banii vor trebui restituiți.

“Acești aproximativ 30 de miliarde de euro vin pe o perioadă, se întind pe un număr de ani și noi avem de plătit pentru că ceva mai mult de jumătate din ei reprezintă împrumut. Fiecare proiect care este prins în acest plan și primeste un grant , dacă nu intră în parametrii agreați de Comisia Europeană și în obligațiile asumate, banii respectivi trebuie restituiți. Trebuie să privim toate lucrurile acestea cu mare seriozitate și ca pe o obligație, nu e bine să ne îmbătăm cu apă rece. Direct proporțional cu aceste miliarde de euro sunt miliarde de obligații pe care noi trebuie să ni le asumăm într-un mod educat, conștient”, afirmă Cristina Vasiloiu, jurnalist și expert în problematica europeană.

Printre obligațiile asumate de România se numără majorarea contribuției la bugetul Uniunii Europene, dar și unele constrângeri, printre care închiderea minelor, ceea va aduce costuri sociale mari pentru țara noastră.

“În acest PNRR, o jumătate din cei 30 miliarde de euro sunt granturi – adică fonduri nerambursabile - iar cea de-a doua parte sunt bani care vin din împrumuturi. Dar nici partea nerambursabilă nu este gratis pentru că statele, pe această perioadă a derulării programelor, sunt obligate să-și majoreze contribuția la bugetul UE de la 1,2% din PIB la 1,4% din PIB. Prin urmare, România va plăti niște bani în plus. Nu este gratis programul. În plus, planul vine cu destule constrângeri: de pildă, România va trebui să-și închidă minele, ori la momentul acesta, România are undeva la 15- 16% venituri din minerit. Asta vine cu un cost social foarte mare“, subliniază Iulian Anghel, analist economic și editor Ziarul Finaciar.

Chiar dacă românii nu vor simți imediat beneficiile PNRR, pe termen lung lucrurile se vor schimba, iar reformele în digitalizare și energie verde vor aduce o îmbunătățire a nivelului de trai.

“Pentru români, nu o să se simtă la buzunar acest plan pentru că este vorba de reforme, dar beneficiile se vor simți pe termen lung. Tot ceea ce vom obține, nu vom obține imediat. Dar, fără îndoială, aceste reforme trebuie făcute, mai ales că UE insistă foarte mult în legătură cu energia verde, cu digitalizarea și aceasta este și direcția noastră de dezvoltare. Nu cred că vom ajunge din urmă țările occidentale dar, fără îndoială, o reducere de decalaj vom obține. În cazul în care cea mai mare parte a PNRR va fi dus la bun sfârșit vom obține și un standard de viață mai bun“, a susținut Constantin Gătin, sociolog și expert în dezvoltare comunitară și regională, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Vulnerabilitățile și punctele forte ale României

Având în vedere experiența ultimilor ani, la capitolul vulnerabilități putem trece incapacitatea României de a gestiona fondurile europene.

“Noi zicem că nu suntem în stare să atragem dar, din exericițiul financiar trecut, 95% din fonduri au fost absorbite. Ideea e cum s-au cheltuit, pentru că s-au pierdut 1,6 miliarde lei. Este o pierdere din aproape 20 de miliarde de lei. Pare o pierdere acceptabilă. Pe POSDRU, dacă mai țineți minte, banii s-au dus pe nimic. S-au pierdut acolo, 4,5 miliarde de euro, bani care au fost aruncați pe apa sâmbetei. Banii s-au dus pe mașinile pe care oamenii și le cumpărau, pe vacanțele în Spania pentru documentare. Au fost bani aruncați pe fereastră. Aici e problema. PNRR e un program de criză și probabil că nimeni nu va da cu larghețe atâția bani. S-au luat mulți bani și s-au cheltuit pe nimic“, a punctat analistul Iulian Anghel.

În schimb, la puncte forte, România se poate lăuda cu resursa umană care, cu o finanțare pe măsură, poate aduce rezultate foarte bune.

“Este foarte simplu să spunem unde suntem vulnerabili. Dacă e să ne uităm la statistici și vedem unde suntem pe ultimul loc în UE, acelea sunt vulnerabilitățile și acolo ar trebui să lucrăm. Unde putem avea puncte tari: cercetarea științifică, dacă ar fi finanțată“, spune Cristina Vasiloiu.

Statul român cheltuiește peste posibilități

În ceea ce privește reforma pensiilor pe care Guvernul de la București și-o asumă prin PNRR, aceasta este o chestiune pe termen lung.

Problema este că România are venituri mici în bugetul consolidat comparativ cu media europeană și de aceea, nu își poate permite foarte multe cheltuieli.

Oricum, statul român cheltuie peste posibilități, afirmă Iulian Anghel, analist economic și editor Ziarul Finaciar, într-o analiză pentru Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

“Pe mine m-a mirat că primul punct dintr-un plan de relansare începe cu pensiile. Reforma pensiilor este o poveste pe termen foarte lung, noi știam că vom avea o problemă. Două probleme majore sunt în cheltuielile statului. Balanța e dată peste cap de faptul că veniturile în bugetul consolidat sunt foarte mici. România are venituri la buget de 30% din PIB, față de o medie europeană de 45%. Având venituri atât de mici, țara nu-și poate permite foarte multe cheltuieli. Așa că cei care administrează bugetul sunt într-o situație foarte încordată. Mai există și un alt lucru: statul român cheltuie 35 % din veniturile lui pentru salariile angajaților, față de o medie europeană de 22%. Așadar, statul cheltuie peste posibilitățile lui, raportat la venituri, pentru salariile angajaților. Prin urmare, subliniez, veniturile angajaților statului sunt prea mari. Ele ar trebui tăiate. Al doilea lucru: noi vorbim că PNRR rezolvă. Nu rezolvă nimic. Avantajul lui este că banii din PNRR nu pot fi dați pe astfel de cheltuieli. Fie că vorbim de granturi sau împrumuturi, ei nu pot merge în cheltuieli administrative“.

Problema numărului mare de angajați la stat va trebui rezolvată într-un fel sau altul, pentru că migrația din zona privată către cea de stat este anormală, după cum apreciază și Cristina Vasiloiu.

“Știm foarte bine că avem în sistemul public extrem de multe persoane angajate și cunoaștem inclusiv migrația aceasta din zona privată spre zona serviciului public pentru că sunt mult mai bine plătiți oamenii și este anormală problema aceasta. În plan, dacă ne uităm, vedem că apar în mai multe capitole aceste linii prin care se spune: mai avem nevoie la Pensii de 800 de angajați noi, la Sănătate se spune cu lux de amănunte că se dorește înființarea prin OUG a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate și că trebuie angajat un președinte, un Consiliu de Administrație, personal pentru această agenție. Mă întreb, în Ministerul Sănătății nu există nicio secție, nicio entitate....imposibil să nu existe o echipă care să se ocupe de problema aceasta. De ce trebuie să facem în continuu ‘comitete și comiții‘ , cum spunea Caragiale, în loc să punem realmente mâna pe lopată să rezolvam niște probleme?“.

În concluzie, invitații emisiunii Serviciul de noapte cu Maria Țoghină au fost de părere că PNRR trebuie privit cu seriozitate și cu moderație în același timp.

Cristina Vasiloiu: Ar fi bine ca măcar două-trei puncte din PNRR să se poată realiza și, în primul rând, punctul legat de educație.

Iulian Anghel:Cred că trebuie să avem un optimism moderat. Planul este bun, ideea este că prea mulți s-au hazardat și au spus că el va fi salvarea. Nu va fi raiul României, e doar un plan de salvare.

Constantin Gătin:E mai bine cu bani decât fără bani. E bine că acești bani sunt gestionați de UE, pentru că banii europeni se fură mai greu. Să folosim banii care vor veni cu înțelepciune si să avem încredere în viitor!

Serviciul de noapre cu Maria Țoghină, ediția din 7/8 iunie poate fi urmărită, video, în linkul de mai jos:

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos