Literatură de carantină: “Strania poveste a unui pian”, de Mirel Taloș

Dacă pentru mulți dintre noi, carantina este o perioadă pe care o vrem uitată cât mai repede pentru că ne-a schimbat întreaga viață, pentru scriitorul Mirel Talos a reprezentat o etapă care a stimulat creația.

Mărturie stă cel mai recent roman al său, "Strania poveste a unui pian", pe care autorul îl numește literatură de pandemie.

“Romanul l-am scris în perioada de carantină, mie îmi place să îl numesc literatură de carantină. Cred că toți scriitorii au scris în perioada de carantină și își vor aminti aerul foarte restrictiv al perioadei. Perioada aceea dramatică, ce a trezit un sentiment de tristețe, de dezolare, pentru foarte mulți dintre artiști a însemnat o întoarcere în trecut, într-o perioadă bună a istoriei, cea interbelică și am încercat să ne identificăm cu ea. Romanul meu duce la perioada interbelică, la un scriitor precum Hortensia Papadat Bengescu”, a mărturisit scriitorul Mirel Taloș, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Romanul pleacă de la un fapt istoric, respectiv vizita lui Franz Liszt la Bucureşti, din 1846, prilej cu care acesta ar fi cântat la un pian care mai există şi astăzi, la Liceul Maghiar.

“Este o poveste despre condiția artistului și a artei în zilele noastre. Cred că e cea mai bună carte pe care am scris-o până acum. A fost bine primită și de critica literară, plasându-l într-o zonă clasică, interbelică, atât ca scriitură cât și ca temă. Câte romane românești după 1990 au personaje centrale doi pianiști, oameni de artă? Am încercat să introduc cititorul într-o lume specială care este muzica, arta, în culisele acestei lumi. Romanul pleacă de la un fapt real muzical, concertele pe care Liszt le-a susținut la București într-un an îndepărtat, rău , 1846, când Liszt era foarte tânăr, iar Țara Românească era o provincie tributară turcilor”.

În calitate de scriitor, dar și de manager cultural, Mirel Taloș spune că atât scriitorilor, artiștilor, cât și instituțiilor care îi promovează le-a fost greu să se adapteze restricțiilor.

“Acest misterios virus a lovit ca un trăsnet domeniul cultural, care trăiește prin evenimente vii, ori tocmai aici au fost toate restricțiile. Pentru prima dată după al doilea Război Mondial nu s-a ținut Bienala de la Veneția, care este unul dintre marile evenimente culturale ale lumii, a fost reportat pentru anul acesta. Anul trecut au căzut toate marile evenimente culturale la nivel internațional, de la târgurile de carte, evenimente teatrale si muzicale. Artiștii au fost nevoiți să se adapteze, la fel și instituțiile culturale care susțin artiștii”, spune Mirel Taloș, în calitate de scriitor, dar și de președinte interimar al Institului Cultural Român.

“Undeva în Transilvania”, adaptare pentru teatru radiofonic

Un alt roman al lui Mirel Taloș, “Undeva în Transilvania”, a fost o victimă directă a pandemiei, pentru că nu a mai putut beneficia de lansare, din cauza restricțiilor. Prin urmare, chiar dacă pandemia a stimulat creația, din păcate lucrările nu au putut fi expuse.

“Perioada de carantină a stimulat creația, dar a inhibat expunerea creației. Romanul meu ‘Undeva în Transilvania’, pe care l-am publicat la sfârșitul lui 2019 și care avea programată lansarea în martie 2020, a rămas fără lansare din cauza restricțiilor“.

Romanul a fost însă adaptat pentru teatru radiofonic într-o distribuție de excepție, care o are în centru pe cunoscuta actriță Maia Morgenstern.

“Romanul nu a beneficiat de o lansare, dar a avut o șansă excepțională de a fi adaptat pentru Teatrul Național Radifonofic, o adaptare foarte bună, facută de Magda Duțu. Există o pleiadă de actori, care pun în scenă excepțional acest roman: Maia Morgenstern, Ion Caramitru, Mircea Rusu, Orodel Olaru și mă onorează că am participat la acest proiect de dramatizare a romanului. Consider că această adaptare radiofonică este aproape la fel de importantă ca și romanul în sine pentru că este o emoție deosebită să-ți vezi romanul imortalizat cu niște voci excepționale, cum este cea a Maiei Morgenstern“.

Beneficiile crizei pentru patrimoniul cultural

Orice criză înseamnă și o oportunitate, așa ca scriitorul Mirel Taloș punctează câteva dintre beneficiile perioadei care a fost marcată de restricții și a închis sălile de spectacole.

“Restricția evenimentelor cu public a făcut ca artiștii să se orienteze spre evenimente înregistrate, videograme. Daca ar fi fost evenimente cu public, n-ar fi existat videograme, care rămân înregistrate. Aceste evenimente rămân în patrimoniul cultural. Lucrând cu videograme, care se arhivează și rămân peste timp, crește patrimoniul cultural național și adună un număr mai mare de ascultători, de vizualizări, în comparație cu evenimentele cu public. Mutarea din evenimentele reale înspre înregistrări, videograme și transmisiuni on-line a crescut publicul evenimentelor culturale și acesta este un este un câștig“.

Proiecte: satiră politică și un roman al anilor ‘70

Scriitorul Mirel Taloș are proiecte ambițioase pentru perioada următoare.

‘Comisia de anchetă’ este deja un proiect inedit, care se va materializa în perioada următoare.

“Am scris deja o satiră politică, care se numește Comisia de anchetă. Este o satirizare a clasei politice contemporane, în general, nu numai de la noi. Experiența mea politică m-a ajutat să scriu asta pentru că cunosc lumea politică din interiorul ei, cu toate obiceiurile, neajunsurile, defectele și mi-a fost ușor să scriu satira aceasta. Poate că în viitor o vom vedea pe scenă, sau o vom auzi la radio“.

Un alt proiect de mai mare anvergură, la care scriitorul Mirel Taloș se gândește, este un roman despre realitățile României din anii ’70, care să fie legat de un eveniment petrecut în acea perioadă.

“Am în minte un roman care probabil că mi-ar lua foarte mult timp, un roman al României anilor ’70. Cred că lipsește un roman care să fixeze realitățile României din anii ’70. N-am ști nimic despre războiul Troian dacă n-ar fi fost Iliada. Marile opere literare fixează niste evenimente istorice, ori perioada comunistă nu este încă fixată în opere literare. Nu există un roman al Revoluției din 1989, sunt puține opere despre colectivizare și multe sincope literare în conexiune cu perioade istorice. Mă gândesc la un roman despre perioada anilor ’70, care să fie legat de un eveniment petrecut în acel an, un roman de mai mare anvergură decât ce am scris până acum, o panoramă a societății românești din anii ’70 “.

Mirel Taloș, scurtă biografie

Scriiitorul Mirel Taloș face parte din conducerea Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF), secțiunea „scenariu de film” și este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A debutat în literatură cu trei proze scurte în revista Conta în anul 2012. A publicat proză scurtă si fragmente de roman în revistele România Literară, Contemporanul, Caiete Silvane, Convorbiri Literare, Luceafărul și Literatorul.

Romanul Colecționarul de nuduri (Editura RAO, 2018) a primit Premiul pentru volum de debut al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru volum de debut al Revistei Convorbiri Literare și Premiul pentru volum de debut al Revistei Contemporanul.

A mai publicat romanele Undeva în Transilvania (Editura RAO, 2019) și Strania Poveste a unui pian - 2020. Romanul Undeva în Transilvania, tradus în engleză și spaniolă, a fost adaptat la Teatrul Național Radiofonic.

A publicat scenariile de film Casa de pe fundul lacului (în volumul colectiv Utopia, Editura Eubeea, 2018) și Forța inocenței (în volumul colectiv de scenarii de film Cartea cu scenarii, Editura Universitară, 2019). Mirel Taloș este titular de rubrică la Revista Contemporanul.

A fost vicepreședinte al Institutului Cultural Român (2017-2019). În această calitate a coordonat Programul „Centenar” al ICR, care a inclus peste 600 de proiecte.

Din iulie 2019 este președinte interimar al Institutului, în această calitate coordonând participarea României, ca țară invitată, la cea de-a 27-a editie a Festivalului Internațional de Arte Europalia, al cărui eveniment far a fost expoziția „Brâncuși. Sublimarea formei" de la Palatul Artelor Frumoase din Bruxelles (BOZAR).

VIDEO Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 21/22 iunie 2021 poate fi urmărită video în linkul de mai jos. Invitați: soprana Alexandra Coman și scriitorul Mirel Taloș, președinte interimar al Institutului Cultural Român.

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/316453836641828