Candidatura României la Consiliul de Securitate ONU, un proiect de țară

Dacă vom obține un post de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU va câștiga România, pentru că nu este proiectul unui om sau al unei echipe de negociere, ci este un proiect de țară, a declarat ambasadorul Ion Jinga, reprezentantul permanent al României la Organizația Națiunilor Unite, la emisiunea Serviciul de noapte.

România candidează alături de Estonia pentru un post de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020 - 2021, iar negocierile diplomatice sunt în plină desfășurare.

În Consiliul de Securitate sunt 15 membri, dintre care 5 sunt permanenţi şi 10 nepermanenţi.

Cele 10 locuri de membri nepermanenţi sunt distribuite pe grupuri geografice.

Sunt cinci grupuri geografice, iar România face parte din Grupul Est-European. Există un loc și doua candiaturi: România și Estonia, a explicat ambasadorul Ion Jinga., reprezentantul permanent al României la Organizația Națiunilor Unite.

Camapania de promovare a candidaturii țării noastre a fost lansată anul trecut, iar România trebuie să obţină cel puţin 129 de voturi din partea celor 193 de state membre ONU, adică o majoritate de două treimi.

România are avantajul că a fost în acest consiliu de patru ori și nu a pierdut niciodată, iar în prezent este membră în Consiliul Economic Social (ECOSOC).

Totodată, țara noastră a fost de două ori membră în Consiliul Drepturilor Omului și a prezidat o serie de comisii şi comitete ONU, unele de mare importanţă.

Competiția este însă una dură, iar România trebuie să își arunce în luptă toate atuurile pentru a pentru a convinge.

"Suntem un jucător. Sigur că nu suntem mare jucător, dar suntem un jucător de talie medie, care, îndrăznesc să spun, prin forţa şi priceperea, inteligenţa, până la urmă, a diplomaţiei române, am reuşit nu de puţine ori în aceşti ani în care am jucat în arena internaţională multilterală, am reuşit să depăşim, prin forţa idelilor noastre şi prin proiectele noastre, statutul pe care ţi-l dă dimensiunea geografică sau forţa economică. Aici e vorba de contribuţia umană. Alegerile pentru Consiliul de Securitate, în cazul nostru, vor fi undeva prin iunie anul viitor, data nu este stabilită deocamdată. Va fi o rezoluţie a Adunării Generale şi, ca să fii ales în Consiliul de Securitate, fie că e vorba de o candidatură concurenţială, cum e cazul nostru, fie sunt situaţii în care este ţara şi locul, ai nevoie să fii votat de două treimi din ţările membre ONU, ceea ce în limbaj aritmetic se traduce în cel puţin 129 de ţări. Ei bine, ca să găseşti 129 de ţări sau mai multe care să te voteze îţi trebuie ceva argumente şi ceva forţă de convingere, pentru că votul se dă într-o anumită măsură pe bază de aranjamente reciproce, dar în mare măsură se dă pe baza a ceea ce eşti capabil să faci, ceea ce spui că vei face şi pe cartea de vizită pe care o ai, care să dovedească că într-adevăr şi în trecut, în alte ocazii, ceea ce ai promis ai făcut. Şi mai e un detaliu, votul este secret. Deci, chiar îţi trebuie forţă de convingere pentru ca oamenii aceia, ambasadorii care votează prin vot secret, să te voteze pe tine, dincolo de aranjamentele care se pot face într-un fel sau altul", a afirmat ambasadorul Ion Jinga, la emisiunea Serviciul de noapte de la Radio România Actualități, moderată de Maria Țoghină și Ruxandra Săraru.

Un avantaj al României ar putea fi preluarea președinției Consiliului UE.

Dacă vom ști să folosim această oportunitate, competiția cu Estonia pentru obținerea unui post de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU ar putea fi mai ușor de dus.

"Trebuie să gândim un pic şi preşedinţia României la Consiliul European, de şase luni de zile, este o oportunitate pentru România. Evident că prestaţia României în următoarele şase va fi un element fundamental. Indiferent cât de individuală este această decizie, sigur că statele, pachetele de state trebuie vizitate, trebuie discutat cu ele; deci, e un proiect mare. Am să vă spun ceva, probabil că dacă România ar câştiga această poziţie ar fi mai puţin semnificativ decât dacă ar pierde-o. Dacă ar pierde ar fi mult mai grav decât câştigul, pentru că am intra într-o serie pe care pentru prima dată România ar puncta "necâştigător". Competiţia e dură, pentru că cineva trebuie să se întrebe foarte realist cine stă în spatele Estoniei, cine stă în spatele României dintre actorii importanţi din Europa. Şi sentimentul meu este că există nişte răspunsuri şi cred că şi în această zonă România ar trebui să facă eforturi mari ca să compenseze anumite avantaje, hai să zic aşa, de parcurs, cel puţin, pe care Estonia în acest moment le are, apropo de mari actori semnificativi europeni care negociază pachete, nu negociază cazuri individuale. Aici mai trebuie făcut mult, cu speranţa că cele şase luni de preşedinţie românească vor reuşi să compenseze ceea ce probabil că va trebui compensat; nădăjduim cu toţii că România nu va pierde această competiţie de prestigiu pentru o ţară care, repet, până acum nu a pierdut niciuna dintre bătăliile pentru această poziţie în care s-a angajat", a spus la Serviciul de noapte, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu.

Discuțiile trebuie dublate și de coerența instituțională, iar România are de convins în acest sens atât în exterior, cât și în interior.

Și asta pentru că există teme , inclusiv de politică externă, care nu şi-au găsit întotdeauna tonalitatea potrivită, a conchis Dan Dungaciu, amintind aici mesajele contradictorii pe care România le-a dat în ce privește mutarea Ambasadei României la Ierusalim.