Emil Hurezeanu, interviu în exclusivitate pentru "Românii de pretutindeni"

Ambasadorul României în Germania, domnul Emil Hurezeanu, a vorbit în exclusivitate pentru Românii de pretutindeni despre eforturile de a transforma comunitatea românească din Germania într-o comunitate de interese, în funcţie de afilierile profesionale.

Reporter (Alla Stâncaru Luncă): Domnule ambasador Emil Hurezeanu, care este relaţia Ambasadei sau de câte ori vă întâlniţi cu românii din Germania? În ultima perioadă, este o comunitate tot mai mare.

Emil Hurezeanu: Germania, ca şi Marea Britanie, şi-a deschis porţile pieţei muncii de abia 2014. Acest decalaj între 2007, când românii au început să călătorească deja după aderarea la Uniunea Europeană înspre Italia şi înspre Spania, şi 2014 s-a văzut; la început erau puţin, astăzi sunt aproape câţi în Italia şi Spania. E comunitatea românească cea mai dinamică, aş spune, din Occident astăzi. Este a doua mare comunitate din Uniunea Europeană, după cea poloneză în Germania, 760.000-800.000 de români înregistraţi şi eu adaug de fiecare dată şi pe cei 250.000 de saşi şi şvabi originari din România. Deci avem o comunitate de compatrioţi mai vechi şi mai noi, originari din România, de un milion de oameni. Îi întâlnesc foarte des, dacă asta a fost întrebarea.

Reporter: Le cunoaşteţi succesele. Să amintim, ca o paranteză, că ne aflăm la vernisajul expoziţiei de hărţi despre Dunăre, expoziţie făcută şi cu contribuţia românilor plecaţi, şvabilor, de fapt.

Emil Hurezeanu: Da, da, pentru că Institutul de la Tübingen şi custodele expoziţiei sunt oameni, sunt cercetători, profesori în exclusivitate din România, saşi şi şvabi.

Reporter: Chiar la izvor este un ...

Emil Hurezeanu: Şi chiar la izvoare, da. E o expoziţie frumoasă, pe care eu am co-vernisat-o, împreună cu ministrul justiţiei din Germania şi cu profesorii de la Tübingen, în iulie 2017, la Karlsruhe.

Reporter: Putem spune metaforic că şi Dunărea e un român de pretutindeni, pentru că vine din Germania, trece prin atâtea ţări şi, iată, se opreşte în România.

Emil Hurezeanu: Da, este românul cel mai frecvent de pretutindeni, pentru că la noi Dunărea, e adevărat într-o bună parte a ei o împărţim cu bulgarii, are cursul cel mai lung, dar la noi are gurile Dunării, mai toate, nu?

Reporter: Sulina, unde a fost...

Emil Hurezeanu: Şi Sulina, unde e punctul terminus, şi Brăila, şi Galaţiul cu scriitorii, cu mitologia şi aşa mai departe.

Reporter: Şi unde a fost prima Comisie Europeană, asta e important.

Emil Hurezeanu: Unde mai pui. E foarte important.

Reporter: Revenind puţin la românii din Germania, studenţii ocupă un loc important, le cunoaşteţi succesele, probabil, le cunoaşteţi şi problemele cu care se confruntă?

Emil Hurezeanu: Eu am ajuns acum patru ani în Germania şi ideea mea a fost să transform diaspora românească într-o comunitate de interese, dar în sensul cel mai bun, adică în funcţie de afilierile profesionale, şi atunci m-am întâlnit cu măcelarii din nordul Germaniei, m-am întâlnit în mai multe cu studenţii de la marile universităţi din Germania, unde sunt cei mai mulţi studenţi români, cu doctorii, care alcătuiesc numărul cel mai mare de medici străini din Germania, şi în felul acesta diaspora a devenit un fel de sumă de comunităţi profesionale, iar de abia la sfârşit, de ziua naţională şi cu alte prilejuri, se întâlnesc toţi, pentru că aşa avem un sens, aşa fiecare dintre medici, dintre studenţi, dintre măcelari, ce-or fi ei, toate profesiile, toate cinurile îşi găseşte oarecum recunoaşterea pornind de la ceea ce face acum. Deci eu vă dau un singur exemplu. Dacă vin oameni bolnavi din ţară, apelez la reţeaua profesională a medicilor români din Germania, şi dacă un doctor din România, pe canalele obişnuite, programează un caz grav pentru operaţie într-o clinică din Germania peste trei luni, prin prietenii noştri români din spitalele germane, medici, el e operat în trei-patru zile, îi găsim cele mai bune tratamente. Deci oamenii sunt, în acelaşi timp, şi acasă - e vorba de medici, nu?, care au grijă de pacienţii români - şi rămân şi acolo unde vor să rămână acum.

Reporter: Aveţi şi un atu, pentru că aţi locuit foarte mult timp în Germania şi i-aţi cunoscut şi înainte.

Emil Hurezeanu: Eu am fost membru al exilului. Diaspora atunci avea o conotaţie politică fundamentală şi se numea exil. Exilul, Slavă Domnului, s-a terminat odată cu sfârşitul războiului rece. Atunci lucram ca dumneavoastră - suntem doar colegi şi asta vom rămâne toată viaţa - la Radio Europa Liberă şi, sigur, aveam o altă perspectivă. Pentru mine, personal, biografic, se închide un cerc acum în mod semnificativ. Atunci eram azilant politic. jurnalist la un post de radio rău famat pentru regimul comunist, aşteptat seară de seară de ascultătorii din România, şi acum reprezint noul stat român acolo.

Reporter: Îl reprezentaţi cu cinste, dar abia aşteptăm să vă întoarceţi acasă, să ne fiţi iar coleg de breaslă...

Emil Hurezeanu: Să o luăm de la început cu microfoanele...

Ambasadorul României în Germania, domnul Emil Hurezeanu a fost prezent la expoziţia "Spaţii fluente. Hărţi ale spaţiului dunărean 1650-1800", organizată la Biblioteca Naţională a României.

AUDIO: