Alexandru Rogobete: O reorganizare a personalului medical nu s-a mai făcut de peste 20 de ani 

Realizator: Săptămâna trecută au trecut, prin angajarea răspunderii, măsurile legislative care privesc domeniul sănătăţii. Ce prevăd aceste măsuri? O modificare a felului în care se plătesc serviciile în medicina primară, măsuri care vor duce la reducerea spitalizării continue prin creşterea ponderii consultaţiilor în ambulatoriu, contracte de management pe patru ani pentru spitale şi evaluarea pe baza indicatorilor de performanţă a managerilor. Discutăm despre aceste modificări legislative în ediţia de astăzi. Începem dezbaterea noastră împreună cu ministrul sănătăţii, domnul Alexandru Rogobete, aflat în direct alături de noi.

Scopul declarat, pe cât am înțeles din prezentarea măsurilor legislative, cel puțin în ceea ce privește chestiunea spitalelor, este o mai bună cheltuire a banilor. Un obiectiv ar fi reducerea spitalizării continue, prin creșterea ponderii consultațiilor în ambulatoriu, dar cum poate fi aplicat în practică acest lucru? Poate fi aplicat în practică pentru toate tipurile de spitale?

„Nu este un pachet de austeritate, ci este un pachet de reformă în adevăratul sens al cuvântului”

Alexandru Rogobete: Așa este, întregul pachet de măsuri de reformă pentru domeniul sănătății care a fost adoptat de către Parlamentul României se referă la reorganizarea și la eficientizarea servicilor medicale în sistemul de sănătate. Așa cum bine cunoașteți, nu discutăm despre tăieri de cheltuieli, despre reduceri de cheltuieli, nu este un pachet de austeritate, ci este un pachet de reformă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că el vine să reorganizeze și să așeze într-un mod mai adaptat anului 2025 serviciile care sunt oferite pacienților.

Și ca să vă răspund direct la întrebare, odată cu organizarea ambulatoriului și prelungirea programului în ambulatoriul de specialitate până la ora 20:00, sigur, acolo unde se poate și pentru serviciile medicale care au adresabilitate, pentru specialitățile care au adresabilitate și care diferă de la loc la loc, de la spital la spital, pacienții vor avea un acces mai crescut în ambulatorul de specialitate și asta va duce la reducerea încărcării unităților pentru primire urgențe, pe de o parte, dar și reducerea internărilor nenecesare în regim de spitalizare continuă.

Practic, pacientul nu va mai trebui să fie internat în spital două, trei zile pentru investigații de rutină, respectiv pentru diagnostice sau tratamente care pot fi realizate în ambulatorul de specialitate. Această reducere și acest transfer, dacă doriți, în mod natural al pacienților din zona de spitalizare continuă în zona de ambulatoriu de specialitate duce și la o eficientizare a resurselor financiare și, practic, costuri nenecesare pot fi direcționate sau redirecționate către tratamente.

ASCULTAȚI AICI EMISIUNEA „PROBLEME LA ZI”, ediția din 12 septembrie 2025 (integral). Invitat: ministrul sănătății Alexandru Rogobete.

Realizator: Da, e un lucru cunoscut faptul că o bună parte dintre cheltuielile spitalelor se duce către așa-numitele servicii hoteliere, către cazarea propriu-zisă a pacienților, dar întrebarea este: cum poate fi gestionată chestiunea aceasta a consultațiilor în ambulatoriu, a serviciilor medicale acordate în ambulatoriu, în diferite zone ale țării, pentru că există spitale județene, există spitale orășenești, vin acolo oameni care nu au domiciliu în localitatea respectivă, cum poate fi gestionată chestiunea asta, a serviciilor...?

Alexandru Rogobete: Este foarte adevărat, tocmai din acest motiv am crescut timpul de lucru în ambulatoriul de specialitate, astfel încât în timpul unei zile de lucru, practic până la ora 20:00, să poată fi realizate cât mai multe investigații. Dacă discutăm despre pacienți din alte localități, care au nevoie de intervenții medicale care durează mai mult decât o zi, sigur că ei vor fi internați și nu se va pune în pericol niciun pacient din acest punct de vedere, sau nu vor fi puși pe drum pacienții doar pentru aceste investigații, însă aici discutăm despre acele metode de diagnostic, respectiv acele tratamente care se fac în câteva ore și pentru acest lucru nu este necesară internarea pacientului.

„Fără datorii către furnizori”

Reporter: Îi invit pe ascultătorii noștri să ne trimită întrebări și păreri prin mesaje de WhatsApp la numărul de telefon 0748887766. Continui discuția cu ministrul Sănătății, domnul Alexandru Rogobete. Se plângeau anterior acestui moment diverși manageri de spitale, ba chiar și reprezentanți ai Colegiului Medicilor, că spitalele din România au în momentul, sau aveau cel puțin până la începutul acestei luni, nu cred că situația s-a schimbat, aveau datorii, că majoritatea spitalelor au datorii. Cum vedeți rezolvarea acestei probleme?

Alexandru Rogobete: În primul rând că, de-a lungul anilor, această situație se regăsește, de obicei, la începutul trimestrului IV, la începutul lunii septembrie - octombrie, iar aceste probleme erau stinse, dacă doriți, prin achitarea datoriilor de către Ministerul Sănătății, cu un efort bugetar susținut. Or, soluția pentru a evita acumularea acestor datorii este exact ceea ce v-am spus și asta face această reformă, cumva o eficientizare în interiorul unității sanitare a resurselor.

Dacă este să discutăm punctual, până când efectele reformei se vor vedea, în șase luni, în 12 luni de acum înainte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a reușit în săptămânile trecute să achite o parte din datoriile către furnizori, de exemplu, iar Ministerul Sănătății prin programele "Acțiuni Prioritare" a crescut finanțarea spitalelor care derulează activități și, mă rog, acele specialități care sunt mari consumatoare de resurse.

Mă refer aici la ATI, la pacienții cu AVC, cu infarct, cu traumă, cu arsuri grave, de ce nu, pacienții care stau în secțiile de terapie intensivă nou-născuți și lista poate continua. Deci, practic, noi am suplimentat direct din Ministerul Sănătății aceste secții mari consumatoare pentru a evita viitoare blocaje. Dar soluția nu este ca în fiecare an, în septembrie, să constatăm că acumulăm datorii și să facem un efort bugetar pentru a le acoperi.

Soluția și reforma reală înseamnă ca acest lucru să nu se mai întâmple sau să se întâmple în cazuri cât mai puține. Și eu cred, am convingerea împreună cu colegii mei, că măsurile de reformă pe care doar ce le-am adoptat vor reduce acest fenomen care se repetă ciclic, din păcate, de ani de zile.

Ministrul Sanatatii, Alexandru Rogobete, vizitează santierul Centrului de arsi de la Spitalul de Urgenta pentru Copii 'Grigore Alexandrescu' din Capitala. Foto: Agerpres.

Realizator: Dar prin ce pârghii vor fi puse în practică? Se va asigura punerea în practică a măsurilor pe care le prevede pachetul de lege? Și haideți să ne referim direct la chestiunea aceasta a direcționării unei părți a serviciilor medicale spre ambulatoriu.

Alexandru Rogobete: Multe prevederi din legea care doar ce a fost adoptată vor fi puse în practică prin acte normative, prin norme la care acum Ministerul Sănătății împreună cu profesioniști din sănătate, cu asociațiile de pacienți, cu sindicatele și, mă rog, cu alte instituții din domeniul sănătății care au atribuții în acest sens, lucrează la pachetele de măsuri de acte normative subsecvente, mă refer la hotărâri de guvern sau chiar ordine de ministru care pun în practică baza legală care s-a creat prin pachetul de reformă. Eu estimez că până la finalul lunii o mare parte din ele, peste 80% din ele, vor fi publicate în Monitorul Oficial și, practic, vor apărea normele de aplicare pentru realizarea măsurilor de reformă propuse și adoptate de Parlamentul României.

Va scădea timpul de așteptare la „Urgențe”

Realizator: Am invitat ascultătorii noștri să scrie și unul dintre ei ne scrie în felul următor, știu că asta e, de fapt, o suferință mai generală a celor care ajung în apropierea serviciilor de urgență. La serviciile de urgență există practica aceasta a preluării cu prioritate a pacienților aduși cu ambulanța și el spune, ascultătorul, nostru, este din Pucioasa, că dacă ajungi prin forțe proprii acolo, cu mijloace proprii, aștepți foarte mult.

Alexandru Rogobete: În primul rând aș vrea să facem o clarificare, dacă doriți. Unitatea de Primiri Urgențe, așa cum îi spune și numele, se ocupă și preia prioritar pacienții cu urgențe amenințătoare de viață, acele urgențe medico-chirurgicale sau chirurgicale, accidente rutiere sau, mă rog, alte patologii care pot pune viața în pericol într-un timp scurt din momentul în care s-a instalat patologia și atunci, în unitățile de primiri urgențe prioritar sunt alocate sau sunt văzute din punct de vedere medical cazurile de urgență majoră. Cazurile care nu reprezintă o urgență majoră și care, de multe ori, se prezintă în unitatea de primi urgenţe prin forțe proprii, sigur că necesită un timp de așteptare pentru că, repet, nu putem lăsa un accident rutier la ușa unității de primiri urgențe pentru a consulta, de exemplu, o viroză, care nu pune în pericol viața în imediatul timp.

Ce vreau să spun, însă, este că, odată cu creșterea timpului de lucru în ambulatorul de specialitate, acei pacienți care se prezintă în unitatea de primiri urgențe și care nu reprezintă o urgență majoră vor putea fi redirecționați în ambulatorul de specialitate și, practic, o să scadă timpul de așteptare în aceste unități.

În prezent, „distribuția şi normarea personalului medical nu sunt corecte”

Realizator: Voiam să vorbesc cu dumneavoastră și despre situația încadrării cu medici a spitalelor, a ambulatoriilor, a întregului sistem medical din România. Câți medici ne lipsesc, dacă lipsesc?

Alexandru Rogobete: Îmi este greu să vă dau o cifră, în primul rând eu sunt un om responsabil și nu mă arunc cu cifre pe care nu le pot controla. Tot ce pot să vă spun este că echipa Ministerului Sănătății de două săptămâni lucrează inclusiv la reorganizarea și la normarea corespunzătoare a numărului de medici, de asistente, de infirmiere și întreg personalul medical la nivelul unității sanitare în funcție nu doar de numărul de paturi, cum se face acum, o practică când este veche de peste 30 de ani, care a dus la această situație. Vom ține cont, pe lângă numărul de paturi, vom ține cont de gradul de ocupare al paturilor, vom ține cont de numărul de pacienți, vom ține cont de complexitatea cazurilor și așa mai departe, pentru că vă rog să nu ignorăm un lucru important de altfel, pe care eu l-am tot spus public, și anume că avem unități sanitare în care există medici care, vă dau un exemplu, chirurg care operează 40 de pacienți pe săptămână și chirurg care operează 2 pacienți pe lună.

Realizator: Așa, și ce ne spune acest lucru?

Alexandru Rogobete: Ne spune că distribuția personalului medical şi normarea personalului medical, respectiv adaptarea la numărul de paturi, nu este corectă. Această reașezare și reorganizare a specialităților şi a numărului de paturi și a personalului până la urmă, pentru fiecare specialitate în parte nu s-a făcut de peste 20 de ani. Or, este evident că acest lucru trebuie schimbat rapid pentru a avea un flux continuu.

Există spitalele mari, județene de urgență, institutele, spitalele universitare unde medicii nu mai fac față cu numărul de pacienți și există foarte multe spitale în România care, așa cum am mai spus, au mai mulți șefi de secție decât pacienți. Interesant este și problema de fapt că un număr important de pacienți este transferat din aceste spitale complet nejustificat către o unitate sanitară mai mare. Şi aici ne dorim să intervenim pentru a regla și reglementa aceste lucruri, pentru că eu vă spun că există un fenomen care se vede în cifre, și anume că, în special în zilele de weekend, în zilele de sărbători legale, noaptea, se transferă pacienți din spitale mici către spitalele mari, deși acești pacienți pot fi rezolvați din punct de vedere medical în spitalul unde s-au prezentat.

„Este necesar ca echipele medicale să fie evaluate periodic în funcție de o serie de criterii”

Realizator: Dar pare foarte, foarte delicată chestiunea aceasta a evaluării performanței unui medic. Nu știu dacă criteriul numeric poate fi aplicat...

Alexandru Rogobete: Sub nicio formă. Am spus întotdeauna că performanța unui medic nu stă în numărul de pacienți sau nu stă doar în numărul de pacienți pe care îi tratează. Constă în complexitatea cazului, constă în multe alte detalii medicale, satisfacția pacientului, rata de reușită a intervențiilor chirurgicale, rata infecțiilor nozocomiale și sigur că lista poate continua, dar un factor care se va calcula negativ în calculul acestor criterii de performanță va fi dat și de transferul nejustificat în altă unitate sanitară.

Realizator: Așadar veți gândi criterii de performanță pentru activitatea tuturor medicilor?

Alexandru Rogobete: Da. Vor fi incluse, vor fi realizate și aplicate criterii de performanță pentru șeful de secție care are responsabilitatea pentru distribuirea corectă a pacienților pentru membrii echipei pe care îi coordonează, vor fi schimbate și introduse criterii de performanță pentru managerul unităţii sanitare, sigur, o zonă administrativă, o zonă financiară, dar și o zonă de organizare medicală, dar vor fi și criterii de performanță individuale în funcție de specialitate, în funcție de spital.

Să nu fiu înțeles greșit. Criteriile de performanță care se vor aplica într-un spital universitar, de exemplu, nu vor fi identice cu criteriile de performanță dintr-un spital orășenesc, pentru că nu au cum să fie identice. Ţinem cont de toate aceste realități, dar este absolut necesar ca echipele medicale să fie evaluate periodic în funcție de o serie de criterii, nu neapărat de performanță, o serie de indicatori, care în momentul de față nu sunt monitorizați în România, dar care sunt monitorizați în toate țările Europei.

Alexandru Rogobete, ministrul Sanatatii, participa la începerea lucrarilor la proiectul 'Construire si dotare Centru de oncologie si radioneurochirurgie stereotactica', la Spitalul Clinic de Urgenta 'Bagdasar-Arseni'. Foto: Agerpres.

Realizator: Cu îngăduința și a dumneavoastră și a celorlalți invitați care așteaptă să intre în emisiune, câteva întrebări către dumneavoastră. În cât timp și cine va produce aceste criterii de performanță?

Alexandru Rogobete: Ministerul Sănătății care lucrează deja de aproape o lună de zile la ele, împreună cu medici, cu profesori, cu manageri, cu oameni din sistem.

„Încercăm ca de la anul să plătim toate gărzile medicilor rezidenți”

Realizator: Și acum, pentru că ne scriu ascultătorii noștri, avem foarte multe mesaje, o să preiau câteva dintre întrebările lor către dumneavoastră, domnule ministru Alexandru Rogobete. Ne scrie un medic rezident și întreabă: de ce în continuare medicii rezidenți sunt obligați să facă gărzi neplătite, majoritatea fac între 4 și 8 gărzi pe lună, iar după gardă, rămân la program, deci ajung să stea peste 30 de ore în spital? Întrebarea e: de ce nu sunt plătite în continuare?

Alexandru Rogobete: Eu nu pot să răspund la întrebarea de ce nu sunt plătite, pentru că nu pot răspunde pentru ce nu s-a făcut în acest sistem în ultimii 35 de ani.

Realizator: Atunci să spunem când vor începe să fie plătite.

Alexandru Rogobete: Eu vă spun ce facem noi acum. Odată cu regândirea normării personalului, în funcție de specificul fiecărui spital, odată cu introducerea indicatorilor de performanță, odată cu reducerea numărului de pacienți care sunt internați în spitalizare continuă și, implicit, cu eficientizarea bugetului, eu cred că, începând de anul viitor, putem gândi un mecanism şi avem pe masa discuţiilor acest obiectiv, de a plăti inclusiv gărzile medicilor rezidenți, care, într-adevăr, duc o muncă uriașă în unitatea sanitară și pentru acest lucru nu sunt remunerați. În acest moment, rezidenții de anul III, mai mari de anul III, dacă doriți, sunt plătiți pentru gărzile pe care le realizează, dar intenția noastră este să plătim toți rezidenții care efectuează gărzi.

Realizator: E o intenție sau ei o pot considera drept o promisiune?

Alexandru Rogobete: Mie nu-mi place să fac promisiuni, este o intenție care cel mai probabil se va materializa.

Realizator: De la începutul anului viitor?

Alexandru Rogobete: De la începutul anului viitor putem lua în considerare aceste calcule, după ce terminăm toate măsurile de reformă pe care ni le-am propus.

Realizator: Și ne mai întreabă ceva, din păcate nu semnează, dar bănuiesc că este de la vreun spital sau medic într-un spital din afara Bucureștiului, spune așa: "Cum se va organiza activitatea ambulatoriilor dacă multe policlinici, căci despre asta vorbim și acolo ar urma să fie făcute ambulatoriile, nu mai au nici radiologie și nici laborator? Fără examene paraclinice, nu poate fi pus un diagnostic".

Alexandru Rogobete: Așa cum am spus, organizarea ambulatoriilor până la ora 20:00 se va realiza pentru început acolo unde se poate și pentru specialitățile care au adresabilitate. Urmărim, monitorizăm lunar acest fenomen și sigur că toate vin la pachet, exact cum v-am spus. Reorganizarea spitalelor, reîncadrarea normativului de personal în funcție de mai mulți indicatori ne vor duce la o concluzie care, sigur, se va transforma într-o altă decizie, și anume creșterea accesului pacienților la servicii.

Un nou program informatic „care să nu se mai blocheze”

Realizator: Încă două întrebări pentru ascultătorii noștri. Elena din Argeș întreabă dacă pentru problemele cronice medicul de familie va putea sau poate emite rețete electronic.

Alexandru Rogobete: Se lucrează în momentul de față la noul program informatic al asigurărilor de sănătate cu bani din PNRR. Este vorba despre un proiect de 100 de milioane de euro început în anul 2023 și estimăm că în decembrie vom avea o primă interfață a acestui program informatic nou, care înlocuiește practic softul vechi care dă erori, care se blochează periodic și care nu poate oferi toate aceste elemente. Noul program, pe scurt, va include dosarul electronic al pacientului, rețeta electronică a pacientului, scrisoarea și trimiterea medicală electronică, toate într-o singură platformă, care vor putea fi accesate de medici în platformă, respectiv de pacienți, prin diferite metode. Pacienții care nu beneficiază de tool-uri electronice, smartphone-uri sau, mă rog, alte metode electronice, vor putea beneficia în continuare cu o rețetă printată, care va avea un cod de bare sau un cod QR, care poate fi scanat de către medic și, sigur, intră în acces.

„Nu voi fi niciodată de acord ca medicul să fie pus să aleagă între public și privat”

Realizator: Un ascultător care, pesemne, lucrează, adică chiar scrie că lucrează pe ambulanță, se plânge de faptul că de multe ori ambulanțele sunt trimise pentru lucruri minore sau persoane aflate în stare de ebrietate și, mă rog, asta e suferința dânsului. Altcineva aduce din nou în atenție medicii care lucrează atât în spitalul de stat, cât și la privat. Se va renunța la această situație?

Alexandru Rogobete: Am spus foarte clar și spun și acum, la dumneavoastră în emisiune, că nu sunt de acord și că nu voi fi niciodată de acord ca medicul să aleagă între public și privat. Însă cer ferm în continuare tuturor să-și respecte programul de lucru în spitalul public și modificările legislative care vin acum vor permite managerului unității sanitare să desfacă contractul de muncă dacă se identifică medici care părăsesc spitalul public înainte de finalizarea programului.

(„Probleme la zi”, 12 septembrie 2025 - intervenţia ministrului sănătăţii, Alexandru Rogobete. Transcrierea a fost realizată de RADOR. Emisiunea „Probleme la zi” se difuzează la Radio România Actualități, de luni până vineri, începând cu ora 13.20.)