Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MUZICA ROMANILOR - continuare Marţi, 30 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Gabriel Basarabescu(RRA), Robert Schwartz(DW)

7 Octombrie 2021
Vizualizari: 2352
Comentează add

Interviu realizat de Gabriel Basarabescu - Radio România Actualități împreună cu Robert Schwartz - Deutsche Welle.

VIDEO+TEXT: Interviu cu președintele USR, Dacian Cioloș VIDEO+TEXT: Interviu cu președintele USR, Dacian Cioloș - Conține video

gabriel-basarabescurra-robert-schwartzdw

 Dacian Cioloș. Foto: Arhiva/ gov.ro.

Realizator, Gabriel Basarabescu, RRA: Vă salutăm domnule preşedinte şi mulţumim mult pentru acordul de a avea acest interviu într-o formă specială, iată, DEUTSCHE WELLE alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI.

Realizator, Robert Schwartz, DW: Da. Bună ziua! Domnule Cioloş, o primă întrebare. Cum analizaţi dumneavoastră criza actuală politică din România? Aţi părăsit dumneavoastră corabia, aţi plecat de la guvernare pentru că nu v-a mai plăcut sau cum aţi caracteriza ceea ce se întâmplă acum la Bucureşti?

Dacian Cioloş: O guvernare din punctul nostru de vedere trebuie să aplice un program de guvernare, mai ales când e vorba de un guvern de coaliție, cum a fost cazul nostru, să aplice un program de guvernare și să guverneze în interesul României. Noi am plecat, practic, am fost împinși afară după ce în primăvară, dacă țineți minte, ministrul Voiculescu a fost dat afară din guvern intempestiv, fără o discuție în coaliție și fără un acord sau o discuție măcar cu partidul nostru din care el făcea parte. Bun, am înghițit atunci gălușca, spre binele coaliției și a continuității la guvernare, și atunci am stabilit niște reguli foarte clare de funcționare a unui guvern de coaliție, tocmai ca să putem lucra împreună, să întărim încrederea între noi. Tot atunci am discutat și de niște priorități privind aplicarea programului de guvernare, care includeau și desființarea SIIJ, solicitată și din afară, totcmai pentru ca România să poată avansa pe alte dosare, discutasem atunci și de depolitizarea administrației publice, tocmai pentru a întări încrederea în stat și a profesionaliza, pentru că vedem situația în care ne aflăm astăzi. Am discutat atunci de prioritizarea rezolvării problemei pensiilor speciale, eliminării pensiilor speciale și a reformării sistemului de pensii. Ei, a trecut primăvara, a trecut vara, nimic nu s-a întâmplat din astea. Prioritatea premierului Cîţu a fost acel program de dezvoltare locală prin care angaja în numele României o datorie de 10 miliarde de euro pentru următorii ani, pentru că noi nu avem banii aceia, un act normativ pe care voia să îl adopte pe repede înainte, cu toate că noi discutasem în coaliție și luasem niște decizii privind felul în care ar trebui să facem acest lucru și inclusiv să ne ținem de priorități. La două zile după acea discuție în coaliție, premierul Cîţu, fără să-i informeze pe Dan Barna și miniștrii parteneri în coaliție, a pus pe ordinea de zi suplimentară acel act normativ și, apoi, pentru că ministrul justiției nu a vrut să îi dea avizul așa pe repede înainte, fără să verifice documentul, l-a dat afară, de pe o oră pe alta practic, în aceeași zi, ca pedeapsă pentru că nu-i avizează un proiect de act normativ care avea ca obiectiv să cumpere bunăvoința primarilor din PNL ca să îl susțină la congres să fie ales președinte al partidului. Deci, astea au fost condițiile în care noi practic nu mai aveam ce să căutăm într-un guvern care nu aplica un program de guvernare, care nu lucra în interesul României, ci în interesul premierului și, practic, un interes de partid. Și uite așa, practic, aceste alegeri interne ale PNL-ului au poluat activitatea guvernului de luni bune de zile și, practic, în această toamnă, când s-a apropiat data fatidică a alegerilor în PNL, premierul a fost capabil să arunce în aer relația de încredere cu partenerii din guvern doar ca să își rezolve această problemă. Și faptul că asta nu a fost o excepție o dovedește decizia pe care a luat o ieri, să folosească fondul de rezervă, un miliard de lei din fondul de rezervă, pe care l-a distribuit la primari, la primarii PNL în primul rând și, mai mult, la primarii PNL din tabăra lui, nu și cei din tabăra lui Ludovic Orban, primarilor de la UDMR care au fost docili și l-au susținut și ceva bani la primarii din PSD, probabil în ideea că ar putea să își cumpere în felul acesta susținerea pentru un guvern unde el să continue ca premier, pentru că poziția noastră a fost foarte clară: noi vrem un guvern care să lucreze pentru a moderniza România și nu pentru a menține la putere într-un partid un om care ia ostatic guvernul. Deci, asta e situația în care ne aflăm şi astea sunt argumentele pentru care noi am considerat că la acel moment, pentru a continua într-un guvern de coaliţie, trebuie să plece premierul Cîțu, ca să avem un premier care să lucreze pe programul de guvernare și nu pe interesele partidului.

Gabriel Basarabescu: Domnule prereședinte, deși situația este atât de complicată, ați declarat dumneavoastră și, în general, știu că aceasta este viziunea în USR, că nu vedeți altă guvernare decât alături de PNL și de UDMR, ați mai spus că înaintea întâlnirilor de la Cotroceni de săptămâna viitoare așteptați o discuție ori cu PNL-ul, ori cu UDMR-ul, v-a contactat până acum cineva, știu că până ieri nu se întâmplase lucrul ăsta?/atataru

Dacian Cioloş: Nu, nu m-a contactat. Eu i-am trimis un mesaj președintelui PNL Cîțu - în această calitate -, un mesaj în care îl întrebam dacă intenționează să ia această inițiativă, pentru că e partidul cel mai mare din această coaliție, partidul care a dat premierul, și noi recunoaștem și pentru viitor dreptul PNL de a propune un nou premier, și l-am întrebat dacă intenționează o astfel de discuție în bilateral sau împreună cu președintele Kelemen Hunor, și el a spus că va verifica cu președintele Hunor și că o să revină. Deocamdată n-am primit niciun alt răspuns.

Robert Schwartz: Domnule Cioloş, aţi plecat de la șefia Renew Europe în Parlamentul European, dar, totuși, o întrebare în legătură cu Parlamentul European, cu Comisia Europeană, care au un focus foarte bine stabilit în ceea ce privește statul de drept în țările membre: situația justiției, a libertății presei, a libertății de opinie. Cum se vede de la Strasbourg și de la Bruxelles această criză politică internă din România? Deocamdată doar Polonia și Ungaria sunt în vizorul mai exact al Comisiei și al Parlamentului. Intră și România, al treilea stat, în acest grup "select" de țări care nu respectă întru totul acordul cu Uniunea Europeană?

Dacian Cioloş: Deocamdată nu putem spune că e afectată funcționarea statului de drept în urma acestei crize politice, care este una eminamente politică. Așa cum am explicat, din păcate, probleme în interiorul principalului partid din coaliția PNL au fost transferate la nivelul guvernului pentru că premierul era și candidat, și, între timp, a și câștigat alegerile în PNL, şi și-a folosit funcția ca să obțină avantaje în partid. Însă nu cred că putem vorbi de o afectare a statului de drept și sper să nu ajungem acolo.

Robert Schwartz: Îmi permiteţi încă o scurtă întrebare: e totuși vorba și despre desfiinţarea Secției Speciale.

Dacian Cioloş: Sigur. Aici există o întârziere, și câtă vreme există această întârziere va întârzia și o decizie a Comisiei Europene pe eventuala eliminare a acestui Mecanism de Cooperare și Verificare, care e specific României și Bulgariei. Obiectivul nostru și inclusiv al meu și al colegilor mei în Parlamentul European, când încă de un an și jumătate am promovat și în cele din urmă am obținut un mecanism european de supraveghere a respectării statului de drept pentru toate statele membre, tocmai în ideea de a pune ceva în locul acestui MCV, care era doar pentru România și Bulgaria... Am reușit acest lucru. Acum ar exista toate premisele ca acest MCV specific României să fie eliminat, pentru că există acel mecanism european, care se poate aplica și României, la fel cum se poate aplica Franței, Spaniei, Ungariei, Poloniei, oricărui stat membru. Dar odată acest Mecanism de Cooperare și Verificare specific României eliminat, putem începe discuții serioase și pentru accederea la Spațiul Schengen, care au fost blocate exact din acest motiv. Şi am avut deja contacte și discuții politice cu lideri, șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană, unii dintre cei care s-au opus acum ceva vreme aderării României la Schengen, atâta vreme cât încă mai e această problemă cu MCV. Deci, de asta noi am pus o prioritate pe desființarea SIIJ, pentru că acum mulți populişti, abordând lucrurile, spun: "Domnule, ce treabă au românii cu SIIJ? Ei au probleme cu creșterea prețurilor la gaze, la energie, cu salariile mici, cu pensiile care nu cresc; lăsați-ne cu SIIJ-ul!" De fapt, desființarea SIIJ ar însemna accederea la Spațiul Schengen, accederea la Spaţiul Schengen ar însemna multe avantaje și pentru oamenii de afaceri români care își vând produse în Uniunea Europeană sau pentru cetățenii români care lucrează în Uniunea Europeană și care ar putea circula mult mai ușor. Deci, ar fi mai multe avantaje, inclusiv economice și, practic, pentru toți cetățenii români, de asta am insistat. Dar, din păcate, n-am găsit înțelegere la partenerii de poliție până acum.

Gabriel Basarabescu: Domnule președinte, eu aș face o legătură între Parlamentul European și politica internă. Ştim bine că ați renunțat la conducerea grupului Renew pentru a vă implica mai mult în viața noastră de zi cu zi în țară, și în ordinea asta de idei vă întreb, pentru că principala preocupare a românilor, deși criza guvernamentală este gravă, rămân totuși în primul rând pandemia și prețurile din energie./cvanatoru/atataru/ Având o voce puternică și acum, deși nu mai sunteți preşedinte Renew Europe, sunt convins că vă puteți sfătui cu alți lideri, cu alte personalități la nivel european, pentru a încerca o ieșire din impas și pentruc a, evident, și România să beneficieze de o rezolvare cât mai onestă, cât mai pragmatică a problemei, dar care, totodată, să nu aibă tentă populistă.

Dacian Cioloș: Da, aici sunt măsuri pe termen scurt care trebuie aplicate, pentru a trece peste iarnă, și aici și noi am propus anumite soluții. Unele au fost avansate, am văzut, și de Comisia Europeană, de reducere a fiscalității pentru companiile care vând energie, pentru a menține prețurile la un anumit nivel; plus compensații pentru utilizatorii casnici, mai ales. La fel, niște măsuri fiscale compensatorii pentru întreprinderile mici și mijlocii, care, la fel, pot fi afectate și businessul lor poate să fie afectat de creșterea prețului la energie. Reducerea impozitului pe profit, de exemplu, între anumite limite care să compenseze creșterea prețurilor în energie. Deci, sunt câteva măsuri pe care și noi le-am propus. Și, apoi, e nevoie și de măsuri pe termen mediu, pentru a stimula investițiile în energie. Pentru că, dincolo de o componentă pe termen scurt a acestei crize, e și o componentă pe termen lung. E nevoie să producem mai multă energie ca să poată să scadă prețul, și asta presupune investiții, asta ar însemna să adoptăm legea aceea a offshore-ului, pentru a clarifica situația gazelor din Marea Neagră și să vedem în ce orizont de timp pot fi exploatate. Apoi, să facilităm, la fel, investiții pentru energia regenerabilă; inclusiv din fonduri europene vor veni bani pentru asta, dar aici trebuie să vedem și partea de stocare a acestei energii, apropo de strategia energetică. Însă această măsură pe care a avansat-o și premierul Cîțu acum, cu plafonarea prețurilor la energie, chiar premierul Cîțu respingea în urmă cu câțiva ani, pentru că o astfel de plafonare a prețului la energie afectează predictibilitatea pentru producătorii de energie, care, câtă vreme această plafonare va fi în vigoare, nu vor investi în capacități noi de producție energetică. Așa că, eventual, o astfel de plafonare ar putea să fie pusă în aplicare în anumite condiții, pe termen scurt, pe o perioadă strict limitată, și mesajul acesta ar trebui să fie clar către mediul de afaceri. Dar, din punctul nostru de vedere, înainte de a ajunge să discutăm de plafonare, sunt alte măsuri care trebuie avute în vedere. Însă, din păcate, vedem că, în ultima vreme, în ultimele săptămâni, în ultima lună și ceva, premierul Cîțu are mai degrabă apucături populiste, decât de adevărat liberal.

Robert Schwartz: Revenind la criza politică internă, am văzut că preşedintele Klaus Iohannis vorbește cât se poate de clar și de deschis despre vinovatul acestei crize. USR - spune preşedintele Iohannis - ar fi rupt coaliția. Excludeți revenirea USR într-o coaliție cu PNL-UDMR sub Florin Cîțu? Sau, pe de altă parte, ați susține un guvern minoritar PNL-UDMR?

Dacian Cioloș: Da, din păcate, din partea preşedintelui, noi am fi așteptat, și așteptăm în continuare, să joace un rol de mediator. Dar câtă vreme merge la Congresul PNL, ia poziție pentru a susține PNL-ul, văd că a devenit jucător într-o tabără politică. Să vedem cum intenționează preşedintele să joace această situație și această criză politică. În mod clar, noi am spus-o de mai multe ori, nu vedem cum am putea să ne întoarcem într-o guvernare condusă de Florin Cîțu după tot ceea ce a făcut, după felul în care s-a comportat, în primul rând, cu noi, ca parteneri de coaliție. Nu a existat niciun respect pentru noi, ca parteneri de coaliție, în felul cum ne-a tratat miniștrii și cum a tratat agenda guvernului, fără să țină cont și de opiniile noastre. Ca să nu mai vorbesc de declarațiile din ultimele săptămâni. Și, deci, în niciun caz nu putem intra într-un guvern condus de Florin Cîțu. Evident, Florin Cîțu, din poziția de preşedinte al PNL, poate să fie un partener politic de discuții, dacă ne înțelegem pe un program clar de guvernare, cu un calendar precis de reforme și un guvern condus de altcineva decât Florin Cîțu, poate să fie premier chiar și de la PNL, care să ne dea garanții că va avea un alt comportament, dacă PNL își dorește lucrul acesta./asalar/atataru/ Dar din comportamentul din ultimele săptămâni şi, cum spuneaţi, coroborat cu declaraţiile preşedintelui, impresia noastră este că există mai degrabă dorinţa de a da o nouă şansă PSD-ului, apropo de ceea ce spunea preşedintele Iohannis că nu-şi doreşte în urmă cu câţiva ani, de a da o nouă şansă PSD-ului de a lucra împreună cu PNL-ul şi de a susţine sau un guvern minoritar PNL sau de a susţine pe faţă un guvern împreună cu PNL, deci, noi, în niciun caz, nu avem motive să susţinem un guvern minoritar al PNL, pentru că noi susţinem un guvern împreună cu PNL, pe un program de guvernare, asumat, clar, transparent, cu obiective de reformă, dar un guvern împreună cu PNL, care să fie funcţional, şi asta înseamnă să avem un premier, care să ne dea acea garanţie, premierul Cîţu sau Florin Cîţu, în calitate de premier, nu ne poate da o astfel de garanţie.

Robert Schwartz: Dar Florin Cîţu, în calitate de ministru al finanţelor, sub alt premier liberal, ar fi o soluţie?

Dacian Cioloş: Asta e problema lor, în PNL. Noi am discutat de premier, pentru că premierul e cel care conduce un guvern de coaliţie. Apoi, fiecare partid îşi stabileşte miniştrii, aşa cum a făcut-o şi până acum, pe portofolii conform distribuţiei pe care noi am decis-o, asta, până la urmă, e decizia PNL-ului dacă vrea să-l susţină pe Florin Cîţu pentru un post de ministru, însă în niciun caz pe post de premier.

Gabriel Basarabescu: O ultimă întrebare, domnule preşedinte, dacă ne-am putea duce puţin şi spre zona de speranţă, pentru că problemele, din păcate, sunt destule în jurul nostru, PNRR-ul nu reprezintă o şansă unică - unii spun că o avem o dată la 30-50 de ani, alţii spun că poate nu o s-o mai avem niciodată, aşa că nu ar trebui să o ratăm. Din punctul ăsta de vedere, dacă sunteţi în guvern, cu siguranţă vor fi pârghii de a monitoriza corecta implementare, dar întrebarea s-ar îndrepta spre situaţia în care nu veţi fi în guvern, cum intenţionaţi să monitorizaţi ceea ce s-a muncit până acum, nu, ceea ce au pregătit miniştrii Ghinea, Drulă ş.a.m.d., ratarea PNRR-ului ar putea să însemne chiar şi o trădare naţională. Cum veţi monitoriza acest lucru în cazul în care nu veţi fi la guvernare?

Dacian Cioloş: Păi, acolo, în acest PNRR, sunt două componente. O componentă sunt banii, deci finanţarea pentru anumite proiecte de investiţii, de modernizare, şi o altă componentă e constituită de reforme, de planul de reforme pe fiecare minister în parte, pe fiecare domeniu în parte şi acele reforme presupun în mare parte şi modificări legislative pentru ca acele reforme să poată să fie puse în aplicare şi mă gândesc şi la reforma statului, la digitalizare, la reforma sistemului de pensii, reforma justiţiei - sunt elemente inclusiv legate de buna funcţionare a statului de drept, care sunt acolo, în PNRR, şi care presupun modificări legislative. Noi vom fi în parlament, chiar dacă nu vom mai fi în guvern, vom fi în parlament, colegii noştri cunosc foarte bine conţinutul PNRR-ului pentru că l-au negociat sub coordonarea fostului ministru Cristian Ghinea, şi, deci, vom urmări şi din parlament felul în care acest program va fi pus în aplicare.

Gabriel Basarabescu: Mulţumim foarte mult, domnule preşedinte! După întâlnirea de la Cotroceni ne-ar onora şi ar fi extrem de util pentru ascultătorii România Actualităţi şi Deutsche Welle dacă am putea fi din nou alături să ne ajutaţi să înţelegem cum s-au petrecut lucrurile.

Dacian Cioloş: Sigur, să ajungem acolo întâi, să vedem, deocamdată nu am primit nicio invitaţie.

Robert Schwartz: Vă mulţumim, toate bune şi să ne auzim cu bine!

Dacian Cioloş: La revedere! Să ne auzim cu bine!


Etichete exclusiv radioDacian CiolosRobert SchwartzGabriel BasarabescuDeutsche WelleGabriel BasarabescuRadio România Actualități(PH)

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live