Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MUZICA ŞI RADIO - continuare Duminică, 18 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

9 August 2016
Vizualizari: 5777
Comentează add

Invitat : prof. univ. dr. Petre Otu, preşedinte al Comisiei naţionale de Istorie Militară, profesor asociat la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

Un veac de la intrarea României în Marele Război Un veac de la intrarea României în Marele Război - Conține audio

george-popescu

 

La 14/27 august 1916, regele Ferdinand I decreta mobilizarea armatei şi intrarea noastră în război, alături de statele Antantei (Anglia, Franţa, Rusia, Italia, Japonia, SUA).

 

Guvernul din epocă – liberal, condus de Ionel I.C. Brătianu – a avut perspicatitatea şi abilitatea de a găsi momentul propice pentru ca Aliaţii să-i promită în scris prin Convenţia politică şi militară din 4/17 august 1916 respectarea cererilor după victoria Antantei.

 

Cererile se refereau în primul rând la unirea provinciilor istorice cu Ţara-mamă, locuite de majoritarii români în Transilvania, Crişana, Banat şi Bucovina.

 

Cercurile politice de la Bucureşti au mizat pe o participare militară a ţării noastre de scurtă durată. A fost una dintre erorile de interpretare a conflictului şi a puterii răspunsului nostru militar.

 

Chiar dacă planul de desfăşurare al Armatei române a fost cunoscut de inamic, în urma unor acţiuni de spionaj şi a unei trădări, elementul-surpriză a fost de partea noastră.

 

Pornirea ofensivei pe direcţiile Nord-Nord-Vest a fost relativ bine sincronizată cu rezultate bune pe teren.

 

 

O cauză a succesului iniţial a fost intermediată de presupunerea eronată a generalului german Erich Georg Anton von Falkenhayn, şef al Marelui Stat Major care nu credea că ofensiva armatei române putea fi declanşată mai devreme de septembrie, termenul prevăzut pentru încheierea recoltelor agricole.

 

Avansul românesc în Transilvania, după un start bun a fost blocat de contra-balansarea situaţiei de pe frontul de Sud, acolo unde bulgarii sub comandă germană au izbutit să penetreze defensiva românească pe la Turtucaia.

 

Potrivit invitatului nostru, Turtucaia nu avea o forţă sau importanţă strategică, însă înfrângerea noastră, nici măcar luată în discuţie anterior ca o posibilitate a dat tonul instalării unei stări defetiste şi de neîncredere la vârful politicii româneşti şi în rândul unor ofiţeri superiori de comandă.

 

Persista încă amintirea mobilizării armatei în pas de defilare prin Bulgaria anului 1913, din vremea celui de-al doilea război balcanic, unde pierderile noastre, minime au fost cauzate de holeră şi nu de forţa combativă a inamicului.

 

Urmare a apariţiei unei noi situaţii capabile să compromită tot efortul de război, liderii militari au schimbat planul. Au oprit ofensiva din Transilvania pentru a proteja campania din Sud şi Capitala.

 
AUDIO: "Istorica" , ediţia din 8 august 2016
 

Apariţia celor 40 de divizii bine echipate şi experimentate ale Germaniei pe frontul transilvănean a făcut ca armata română să accepte poziţii defensive ce s-au transformat odată cu pierderea iniţiativei într-o retragere adesea haotică, crescând brusc pierderile în oameni şi material de război.

 

S-a mai încercat o tentativă de respingere a inamicului pe defileul Jiului, însă răul fusese făcut. Armata noastră a rezistat pe trecători aproape două luni, însă războiul purtat pe două fronturi simultan a fost o pălărie prea mare pentru noi.

 

Au fost locuri unde s-a rezistat până la ultimul om, inclusiv ofiţeri ce şi-au onorat jurământul, însă au fost şi locuri unde semnalul retragerii în dezordine a fost dat chiar de ofiţeri superiori până la generali.

 

Tacticienii militari au afirmat după război că o mare piedică în calea unei rezistenţe serioase şi eficace a fost lipsa ofiţerilor de la comanda, din linia întâi a frontului, sergenţii neştiind prea bine ce să facă cu restul militarilor rămaşi pe poziţii.

 

Până în noiembrie 1916, ceea ce la început promitea să fie o victorie facilă s-a transformat într-o înfrângere foarte grea şi amară, trei sferturi din suprafaţa teritoriului naţional căzând în mâna inamicului, inclusiv Capitala.

Guvernul, regele şi celelalte autorităţi s-au refugiat în Moldova, spre ceea ce mai rămăsese teritoriu naţional.

 

Erorile n-au fost exclusiv ale noastre. În vara lui 1916, în Galiţia ofensiva generalului rus Alexeei Brusilov şi-a epuizat energia după două săptămâni; italienii au pierdut mai multe bătălii în Alpi, iar forţa expediţionară franceză condusă de gen. Marcel Sarrail ce urma să plece din sudul Europei s-a împotmolit la Salonic.

 

Aliatul rus nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor noastre, iar situaţia explozivă de pe uriaşul front rusesc a complicat şi mai mult o situaţie dificilă în care ne găseam.

 

Aliatul francez prin Misiunea militară condusă de gen. Henri Mathias Berthelot şi creditul contractat de guvernul român într-un timp relativ scurt ianuarie-mai a reformat din temelii armata română, angajând-o cu mai mult succes în vara anului următor, la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

 

Stagiul de recuperare şi pregătire al armatei noastre a fost paralizat la început de o iarnă neobişnuit de grea, dar şi de epidemia de tifos exantematic care a făcut mii de victime printre militari şi populaţia civilă.( în fişierul audio al ediţiei avem o mărturie a unui veteran de război despre aceste evoluţii ale frontului)

 

Contribuţii editoriale în ordinea apariţiei : gen.(r) Neculai Cernescu şi atacul asupra unui post de observaţie austro-ungar din Carpaţi.

 

gen(r) Dumitru Done Tăutu şi primele zile ale mobilizării.

 

serg(r) Ion Gugui despre lupta grea a militarilor noştri şi pierderile mari suferite.

 

gen(r) Dumitru Done Tăutu despre stadiul refacerii armatelor noastre în Moldova şi pacostea epidemiei de tifos.

 

Mulţumiri deosebite domnului Octavian Silivestru, realizator la Centrul de Istorie orală „Gheorghe I. Brătianu” al Societăţii noastre de Radio pentru sprijinul acordat.

 

Regia de montaj : Radu Sima

 

Regia de emisie : Izabel Jerdea şi Dana Burcea

 

Galerie foto:

 
 
reproducere după declaraţia de război, 14 august 1916 şi semnatarii. Credit: http://www.marelerazboi.ro/
 
 
apelul regelui Ferdinand I către armata română. Credit:  http://www.marelerazboi.ro/
 
 
ziarul Adevărul, prima pagină, la o zi după declanşarea ostilităţilot. Credit. http://www.marelerazboi.ro/
 
 
ziarul Universul, prima pagina, august 1916. Credit: http://www.marelerazboi.ro/
 
 
harta operaţiunilor armatei române din august 1916 şi contra-atacul inamic. Credit: ro.wikipedia.com 
 
 
o altă hartă ce arată poziţiile ocupate la Turtucaia(frontul de Sud). Creditro.wikipedia.com  
 
 
regele Ferdinand I. Credit: artindex.ro
 
 prim-ministru Ionel I. C. Brătianu. Credit: modernism.ro
 
 
regele Ferdinand, gen. Eremia Grigorescu şi prinţul Carol pe frontul refacerii (în Moldova) dând onorul unui regiment de jandarmi. Credit: ro.wikipedia.com
 
 
gen.Constantin Prezan (aici în ipostaza de mareşal, după război). Credit: ro.wikipedia.com
 
 
gen. Erich von Falkenhayn, şef al Statului Major german. Credit: history.com
 
 
gen.Alexandru Averescu, comandantul Armatei a II-a române. Credit: alchetron.com 
 
 
gen. Marcel Sarrail, comandant francez al Frontului de la salonic, Grecia. Credit: gettyimages.com
 
 
ziarul Adevărul, 1 ianuarie 1916. Coperta. Credit: dragusanul.ro 
 
 
primele zile ale războiului. Trupele române trec Carpaţii. Credit: gettyimages.com via adevarul.ro 
 
 
în tranşee. Credit: http://www.marelerazboi.ro/
 
 
explozia unui obuz. Credit: http://www.marelerazboi.ro/
 
 
transportarea unei piese grele de artilerie. Credit: http://www.marelerazboi.ro/
 
 
în tranşee II. Credit: http://www.marelerazboi.ro/

 
 
 
 
Braşov. Trupe germane cantonate în oraş, înaintea intrării României în război. Credit: via art.historia.blogspot.com
 
 
Predeal 1916. Arhiducele austro-ungar Friederich în dialog cu militarii. Credit: via art.historia.blogspot.com
 
 
Bartolomeu, lângă Braşov. Un masacru gratuit  comis împotriva militarilor români de inamic. Credit: via art.historia.blogspot.com
 
 
 
16 noiembrie 1916, bătălia pentru Bucureşti. Credit: lectia-de-istorie.blogspot.com
 
 
1916. Constanţa. Statuia lui Ovidiu vandalizată de inamicul bulgar. Credit: http://histormy.blogspot.ro/2013/03/romania-si-marele-razboi.html
 
 
noiembrie 1916. Trupe germane mărşăluind prin Dobrogea. Credit: voceaconstanţei.ro 
 
 
un pluton de jandarmi români în aşteptare. Credit: jandarmeriaromana.ro
 
 
regele Ferdinand I şi regima Maria după război ( 7 decembrie 1918, la Mitropolie, Bucureşti).
Credit: histormy.blogspot.com 
 
 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.         

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).        

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.        

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro  
 
 
 

Etichete Convenţia cu Aliaţiii14/27 august 1916Marele Războiproiect politicUnireaRomânia Mareprim-ministru I.I.C. Brătianuregele Ferdinand Igen.Alexandru Averescuarmata românăeroul necunoscutCarpaţitrecătoriTg. Jiupierderi teritorialeTurtucaiaErich von Falkenhaynvictoriiînfrângeriepidemie de tifosiarnă grearefacere

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live