Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ŞTIRI (politice, economice, sociale, culturale * Meteo * Sport) Duminică, 29 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

22 Septembrie 2021
Vizualizari: 731
Comentează add

Invitaţi: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător şi redactor şef al revistei „Enigmele Istoriei” d-na conf. univ. dr. Ludmila Rotaru dl. conf. univ. dr. Octavian Ţîcu

„Un subiect mereu actual: 23 august 1939”  „Un subiect mereu actual: 23 august 1939” - Conține audio

george-popescu

Caricatură poloneză în care Ribbentropp îi sărută mâna lui Stalin în fața lui Molotov care aplaudă. Credit: ro.wikipedia.org

Armata sovietică a invadat Polonia dinspre est, la șaisprezece zile după ce Germania Nazistă a atacat-o dinspre vest. Invazia a luat sfârșit la 6 octombrie 1939 cu împărțirea și anexarea totală a celei de-a Doua Republici Poloneze de către Germania și Uniunea Sovietică.

 

La începutul anului 1939, Uniunea Sovietică a participat la negocieri cu Regatul Unit, Franța, Polonia și România pentru a forma o alianță împotriva Germaniei Naziste. Negocierile au eșuat când Uniunea Sovietică a insistat ca Polonia și România să ofere drepturi de trece a trupelor sovietice prin teritoriul lor ca parte dintr-un acord de securitate colectivă.

 

Eșecul acestor negocieri a determinat Uniunea Sovietică să încheie Pactul Molotov-Ribbentrop cu Germania Nazistă la 23 august; acesta a fost un pact de neagresiune care conținea un protocol secret de a împărți Europa de Nord și de Est în sferele de influență germană și sovietică.

 

Mai multe studii de cercetare avându-l ca autor pe Mark Solonin, avasează teza destul de plauzibilă că Moscova avea nevoie de timp pentru reînarmare şi trecerea economiei de la starea de pacea la cea de război. Mai mult, URSS ar fi fost capabilă să deschidă ostilităţile cu Germania în condiţiile existenţei unei zone tampon necesară tuturor manevrelor pregătitoare.

 

Din acest motiv, Stalin a fost de acord cu semnarea pactului Ribbentropp-Molotov, atât de necesar pentru o lovitură cu mai multe state-victimă

 

Pe larg la : În zori, ei…nu dormeau. „Atacul preventiv sovietic” și replica germană din 22 iunie 1941 (1) | Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (aesgs.ro)

 

Înţelegerea secretă sovieto-germană a fost punctul de plecare al agresiunilor la adresa Poloniei, României şi Ţărilor Baltice. Germania era interesată de potenţialul economic al României, în petrol, materii prime şi cereale, iar URSS în anexarea Basarabiei şi Bucovinei.

Intervenţia germană a limitat cererile sovietice la Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, altfel, sovieticii pregăteau o ofensivă de proporţii pentru ocuparea întregii Moldove până pe arcul Carpaţilor.

 

Tratatul de neagresiune sovieto-german este mereu în actualitate. De-o parte fiindcă istoricii şi autorităţile Federaţiei Ruse evită discuţia sau impun o agendă modificată radical ce promovează mituri ale regimului bolşevic în registrul de analiză al relaţiei România-Basarabia-Rusia Sovietică.

 

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România alături de alte asociaţii neguvernamentale a organizat dezbaterea publică: „23 august 1939, între trecut și actualitate”. Evenimentul s-a bucurat de trecere nu numai printre istoricii invitaţi, ci şi prin eterogenitatea profesională şi socială a participanţilor. Medici, scriitori, foşti ambasadori şi diplomaţi, profesori şi desigur, jurnalişti.

 

Dintre istorici cunoscuţi, am selectat pentru dumneavoastră câteva extrase esenţiale. Cercetătorii istorici exclud din start ipotezele şi medoda de investigare contra-factuală, publicul însă face din când în când acest exerciţiu.

Dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător şi redactor şef al revistei „Enigmele istoriei” a expus câteva din considerentele de geopolitică pe ne-am putea bizui atunci când judecăm fapte grave din trecut.

 

Cunoscătoare a spaţiului răsăritean, a istoriei Basarabiei şi a realităţilor din Republica Moldova, d-na conf. univ. dr. Ludmila Rotaru a încercat să accentueze caracteristicile impunerii influenţei şi apoi a dominaţiei sovietice în regiune, culminând cu pactul Ribbentrop-Molotov, dar şi a consecinţelor asupra populaţiei româneşti după stabilirea noilor configurări politice de după 1989.

 

Celor mai puţin familiarizaţi cu peisajul politic al Moldovei Sovitice, ulterior al Republicii Moldova, dl. conf. univ. dr. Octavian Ţîcu de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe al Republicii Moldova a enumerat următoarele momente istorice, consecinţe ale înţelegerii sovieto-germane pe termen lung.

 

Regia de montaj: Cristina Sganţă

 

Regia de emisie: Valentin Ciobanu şi Costin Iorgulescu

 

AUDIO: emisiunea Istorica”, ediţia din 20 septembrie 2021

 

 

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.05 – 02.30. 

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321 

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :  www. romania-actualitati.ro   


Etichete înţelegeretratatpactdiktat23 august 1939PoloniaGermaniaURSSRomâniaBasarabiaBucovinaHerţaatacultimatumagresiuneagresorrapt teritorialRSSMTransnistriaGăgăuziainterese strategicegeografie

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live