Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: TEATRU NAŢIONAL RADIOFONIC Vineri, 19 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

14 Iunie 2021
Vizualizari: 1197
Comentează add

Invitat: dl. col.(rez.) dr. Ilie Schipor, istoric militar

Tezaurul României de la Moscova prin noi documente ruse și sovietice Tezaurul României de la Moscova prin noi documente ruse și sovietice - Conține audio

george-popescu

Credit: vice.com/ro

Tezaurul României evacuat în timpul primului război mondial în Rusia era format din mai multe componente.

 

Tezaurul monetar şi tezaurul identitar după cum îl numeşte invitatul ediţiei.

 

În ceea ce priveşte tezaurul monetar în inventarele originale ale BNR întocmite înaintea deplasări pe ruta Bucureşti-Iaşi-Moscova conforme cu cele efectuate de Rusia Sovietică în anii 1919 şi 1921 se găseau 1740 de lăzi cu o valoare echivalentă a 321 580 450 de lei ce au fost depuse în Sala Armelor din Palatul Kremlin.

 

În ruble-aur, valoarea era de 117 milioane sau în aur cu greutatea de 70-93 de tone.

 

Pe lângă acestea au mai fost evacuate lingouri de aur, însă în cantitate mică, precum şi platină şi aur, dar şi argint. La aceste poziţii, returnarea efectuată în anul 1956 a acoperit mai puţin de 1 la sută din fiecare categorie. Într-o situaţie similară s-au găsit şi pietrele preţioase.

 

De altfel, prima extragere de piese din tezaurul României de la Moscova s-a produs asupra bijuteriilor deţinute de Regina Maria care au fost estimate la 7 milioane de lei-aur.

 

Tezaurul patriomonial este compus din arhive, documente bisericeşti, colecţii de tablouri, sculpturi, grafică de mare valoare pentru noi, precum şi costume şi veşminte, parţial redate în anii 1935 şi 1956.

 

Din noile documente descoperite şi cercetate de invitatul nostru prin cele şapte arhive ale Federaţiei Ruse, evacuarea aurului românesc a avut la bază o insistenţă a aliaţilor ruşi ce a semănat mai mult cu o operaţiune de atragere a valorilor evident urmărind scopuri politice şi militare.

 

Intenţia Rusiei de a sensibiliza guvernul român, celelalte autorităţi în favoarea evacuării tezaurului a apărut chiar înaintea semnării Tratatului de alianţă între Antanta reprezentată de Rusia şi România pentru intrarea noastră în război.

 

O invitaţie ce urma să fie trecută oficial în textul tratatului, însă repudiată de prim ministrul din epocă, Ionel C. Brătianu.

 

Planul ministrului rus de finanţe, Piotr Liudwigovici Bark consta în convingerea autorităţilor militare imperiale ruse de a interveni pe lângă autorităţile de la Bucureşti pentru a grăbi o decizie de evacuare a tezaurului în Rusia.

 

În combinaţie intră şi ministrul rus de externe, Stanislaw-Poklewski Koziell care a transmis la Petrograd telegrama secretă no. 719 prin care asigura pe ţarul Nicolae al II-lea că ministrul român de finanţe, Emil Costinescu este de acord cu termenii înţelegerii.

 

În realitate, abia peste două săptămâni, la 12 decembrie 1916, guvernul României avea să decidă evacuarea tezaurului în Rusia.

 

În nenumărate rânduri, Rusia Imperială a declarat că va asigura atât protecţia tezaurului pe timpul transportului , cât şi în timpul şederii temporare a acestuia la Moscova.

 

Ca urmare a ajutorului militar la cerere acordat de România, Republicii Democratice Moldoveneşti în ianuarie 1918, Rusia trecută prin revoluţia burgheză în cea bolşevică şi ieşită din război şi din condiţia de aliat al României, lăsând în urma sa un front de peste o mie de kilometri anunţă ruperea relaţiilor diplomatice cu Iaşul – capitală temporară a României şi sechestrează tezaurul nostru de la Moscova.

 

Tezaurul monetar, căci acesta era cel mai important dinspre partea rusă a fost inventariat de mai multe ori. Cel puţin în anii 1919 şi 1921 când au fost reconfirmate inventarele, mai puţin casetele cu bijuterii aparţinând reginei Maria care au fost primele piese înstrăinate.

 

La finalul războiului şi după încheierea păcii în anul 1920 Rusia se găsea în plin război civil. Necesităţile pentru plăţi în aur au început să se înteţească, în ciuda opoziţiei lui Lenin, conducătorul Rusiei Sovietice care se opunea folosirii tezaurului ca mijloc de plată. Liderul Revoulţiei bolşevice, cel care ordonase confiscarea tezaurului avea de gând să-l utilizeze pentru a negocia revenirea Basarabiei la Rusia.

 

După încheierea războiului civil cu victoria bolşevicilor, Rusia se vedea izolată pe plan mondial, singura cale de acces pentru conservarea noului regim politic şi social era acoperirea cheltuielilor prin plăţi efectuate în aur.

 

În acest moment, tezaurul României părea cea mai bună formulă pe care o găsiseră liderii sovietici.

 

Între 1921 şi 1925, practic tezaurul monetar al României a servit eminamente necesităţilor curente ale Rusiei Sovietice, din decembrie 1922, URSS.

 

Ultima tranşă de 80 de milioane de ruble-aur din tezaur a fost cheltuită pentru sporirea capitalului Băncii Poporului a URSS.

 

Cercetarea istorică realizată de invitatul nostru întinsă pe o lungă perioadă de timp probează faptele enunţate mai sus şi lasă deschisă în continuare cercetarea istorică asupra tezaurului în măsura în care autorităţile de la Moscova vor permite aceasta în viitor.

 

În versiunea integrală a ediţiei sunt descrise şi alte paliere ale cercetării iniţiate de dl. col.(rez.) dr. Ilie Schipor ce au fost concretizate într-o lucrare de 448 de pagini: „Destinul Tezaurului României – Argumente din Arhivele ruse”, publicată la editura Oscar Print.

 

 

 

Contribuţii editoriale: dl. Dorin Matei, redactor şef al revistei „Magazin Istoric” cu o rememorare a principalelor momente ale evenimentului istoric consacrat. Un interviu de Mirela Băzăvan

 

 

 

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 14 iunie 2021 (integral)

 

 

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Radu Sima

 

Regia de emisie: Costin Iorgulescu şi Claudia Buzică

 

Emisiunea „Istorica se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :   www. romania-actualitati.ro  


Etichete aurtezaurevacuarePetrogradMoscovaBucureştiiaşitransportprotecţieinteresavantajLeninCostinescuRusia Sovieticărăzboi civilconfiscareBasarabiaURSSregina MariabijuteriicheltuialăBanca Poporuluicapitalrublă-aurleu-aur

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live