Subiectul zilei - Invitat: Augustin Zegrean

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (20 mai, ora 19:11) - Realizator: Bun găsit, stimaţi ascultători. Hotărârea guvernului, prin care este declarată starea de alertă şi sunt impuse măsurile pentru combaterea pandemiei, a fost adoptată azi de Parlament. S-a discutat în ultima perioadă despre cât este de constituţională impunerea stării de alertă şi s-a vorbit mult în spaţiul public de respectarea drepturilor constituţionale. O vom face şi noi azi, cu atât mai mult cu cât se împlinesc 30 de ani de la alegerea primului parlament postdecembrist al României, care a elaborat şi prima Constituţie, modificată ulterior în 2003. Invitatul rubricii "Subiectul zilei" de astăzi este domnul Augustin Zegrean. Bună seara, domnule Zegrean.
Augustin Zegrean: Bună seara.
Realizator: Aţi fost ales acum 30 de ani în Parlamentul României, aţi lucrat la elaborarea Constituţiei, aţi fost membru al Curţii Constituţionale. Cât de mult chestiunile vehiculate azi, în spaţiul public, pot fi anticipate de o Constituţie şi dacă sunt afectate drepturile constituţionale acum, prin limitările determinate de pandemie?
Augustin Zegrean: În primul rând permiteţi-mi să îi salut pe toţi cei care au fost aleşi în 20 mai 1990, în Parlamentul României, după 45 de ani de lipsă de parlamentarism. Cred că niciunul dintre noi, dintre senatori, nu mai este în politică; deputaţi mai sunt şi astăzi unii care au fost aleşi în 90. Acum, cu întrebarea care vă frământă şi cu problema care frământă pe multă lume în această perioadă. Eu m-am mai pronunţat, nu este... Este un lucru absolut nou, este o situaţie sui generis, nu au mai fost situaţii în care hotărârile guvernului să fie supuse aprobării parlamentului. Dar de data aceasta, nu guvernul este cel care este dus cu hotărârea la parlament, ci parlamentul, prin Legea nr. 55, legea care a fost mult discutată săptămâna trecută, a stabilit că, dacă starea de alertă se instituie pe mai mult de jumătate din judeţele ţării, hotărârea guvernului va trebui să fie aprobată de parlament printr-o hotărâre a parlamentului. Este un lucru care, dacă s-ar fi întâmplat în alte vremuri, înainte de legea aceasta, sigur, guvernul ar fi solicitat Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională pentru că aţi văzut, parlamentul chiar a modificat anexele la hotărârea de guvern, lucru care, după Constituţia noastră, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Sigur, parlamentul este autoritatea legislativă supremă şi unică în ţară; guvernul, în schimb, face parte din autoritatea administrativă, puterea administrativă. El reprezintă, de fapt, împreună cu preşedintele, puterea administrativă a ţării şi, prin hotărârile de guvern, nu se întâmplă altceva decât se pun în executare legile, deci hotărârile de guvern nu pot să fie altfel decât prevăd legile pe care le pun în vigoare prin hotărârile respective; este metoda şi mijlocul prin care guvernul conduce administraţia ţării, prin aplicarea legilor. Nu mai era necesar ca, dacă hotărârea este dată în aplicarea legii nu era necesar ca ea să fie supusă aprobării parlamentului, dar apar şi alte neajunsuri de aici: hotărârile de guvern, în principiu, după Constituţie, pot fi contestate la justiţie de cei nemulţumiţi de hotărârea de guvern pot să facă o acţiune în justiţie, la secţia de contencios administrativ a tribunalului sau a Curţii de Apel, după caz, şi, sigur, justiţia poate anula hotărârile de guvern care sunt neconforme cu legea, dar acum, dacă hotărârea de guvern este aprobată printr-o hotărâre de parlament, mă tem că justiţia nu va mai putea anula aceste hotărâri pentru că actele parlamentului nu sunt cenzurate de către instanţele judecătoreşti./avladucu/ Deci, se ajunge într-o fundătură de unde nu știu cum se va ieși. Probabil că cineva va sesiza din nou CCR, pentru că contravențiile în starea aceasta de alertă în care ne aflăm sunt prevăzute în lege, contravențiile și sancțiunile, evident, și dacă cineva va considera că a fost amendat pe nedrept, se va putea adresa justiției și în justiție să ceară sesizarea CCR pe motiv că această lege este neconstituțională.
Realizator: Avem vid legislativ, domnule Zegrean? Aceasta poate fi problema?
Augustin Zegrean: Nu, nu avem niciun vid legisativ. Exista o ordonanță, Ordonanța 21/2004, care reglementa starea de alertă și era suficient probabil asta, dar, sigur, eu am mai spus, guvernul avea obligația ca pentru această stare de alertă și nu neapărat guvernul, cât Comitetul acela Național pentru Situații de Urgență, să facă un program pentru starea de alertă: ce se întâmplă în starea de alertă, ce măsuri pot fi luate. Acel program putea fi formulat în forma unui proiect de lege și acea lege să fie aprobată de parlament și atunci lucrurile ar fi fost limpezi și clare. Acum lucrurile nu mai sunt clare deloc, ba dimpotrivă sunt mai încurcate. Nu putem vorbi de vid legislativ la noi.
Realizator: Ce ar putea să le clarifice?
Augustin Zegfrean: Avem suficiente legi, chiar prea multe în unele domenii. Problema este că sunt lucruri care în Constituție sunt redactate sumar, cum se redactează o Constituție, și Constituția spune că se întâmplă conform legii. De exemplu, la dreptul de proprietate, proprietatea este ocrotită, sau garantată, zice Constituția, în condițiile legii. Acolo trebuia făcută lege care să spună care sunt acele condiții și în multe alte lucruri în Constituție veți găsi formularea aceasta: 'în condițiile legii'. Treabuia cineva să ia Constituția de la Art.1 până la 152 sau câte mai sunt acum, să vadă unde scrie așa și să facă legile respective; unele sunt făcute, altele nu.
Realizator: Soluții pentru viitor măcar să nu se mai întâmple aceste lucruri, să nu se mai repete poate, știu eu, în al doilea val de pandemie - poate nu vom avea, dar cine știe?
Augustin Zegrean: Tocmai v-am spus: ar trebui cineva să se ocupe de toate acestea, şi, sigur, nu poți să... parlamentarii nu pot ei fi învinuiți că nu sunt legi; fac ei legi, fac proiecte de legi, te miri ce proiecte de legi fac.
Realizator: Se apropie și o campanie electorală.
Augustin Zegrean: Da, dar cineva ar trebui în mod profesionist să se ocupe de acest lucru să vadă unde avem și unde nu avem legislație, pentru că, vedeți, nu trebuie să aștepți situația de criză ca să faci legea. Legea asta trebuia făcută demult. Ea a fost, Ordonanța aceasta 21 a fost făcută în 2004, se pare că nu era suficientă reglementare în privința aceasta a stării de alertă, dar, spun și repet, putea fi folosită această ordonanță, de altfel s-a și folosit, or starea de alertă s-a declarat în baza acelei ordonanțe vineri, nu, sau joi, când s-a declarat, pentru că legea nu era intrată în vigoare. Astfel de situații trebuie evitate, tocmai pentru a nu mai ajunge în astfel de momente în care nu știm ce să facem cu legea.
Realizator: Vă mulțumesc frumos.

(PH)