Rusia majorează preţul la gaze pentru Ucraina

Neimpresionată de declaraţiile preşedintelui Viktor Ianukovici, care a declarat că preţul gazelor ruseşti pentru Ucraina este inechitabil şi greu de suportat pentru economia ţării, Gazprom-ul a anunţat vineri o creştere cu 10 dolari a preţului pe trimestrul II, de la 416 la 426 dolari, cu 8 dolari peste valoarea prognozată anterior de partenerul său ucrainean, Naftogaz Ucraina.

Majorarea preţului la gaze vine în momentul în care Kievul a parafat acordul de Asociere Uniunea Europeană - Ucraina.

Negocierile ruso-ucrainene privind reducerea preţului la gaze durează de doi ani, fără rezultate.

În februarie, Gazprom-ul a transmis ultima sa propunere, ce prevede o reducere de 10%, cu condiţia ca Ucraina să nu reducă, aşa cum intenţiona, cantitatea achiziţiilor din acest an.

Premierul ucrainean, Nikola Azarov, a declarat că Ucraina analizează aceste propuneri, dar are propria sa viziune a viitoarelor contracte.

În opinia preşedintelui Viktor Ianukovici, preţul gazelor pentru Ucraina nu ar trebui să depăşească 250 de dolari, însă vizita sa la Moscova de la mijlocul acestei luni nu a adus progrese în acest plan.

Rusia a promis Ucrainei o reducere substanţială a preţului la gaze în cazul aderării la Uniunea vamală, din care mai fac parte Kazahstanul şi Belarus.

Ucraina nu vrea să intre în sfera de influenţă a Moscovei

În pofida numeroaselor speculaţii pe această temă, Kievul, deocamdată, nu ia în consideraţie o asemenea variantă, din motive de politică internă şi externă şi din raţiuni electorale.

Un motiv este dorinţa de a nu intra în sfera de influenţă a Moscovei, care domină economic şi politic structura menţionată; un altul este speranţa de a semna, în cele din urmă, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pe care autorităţile ucrainene îl consideră a fi un pas în direcţia integrării ţării, la un moment dat, în UE, acord care este incompatibil cu statutul de membru al Uniunii vamale.

Parafarea, vineri, la Bruxelles, a Acordului de Asociere Ucraina - UE survine cu o întârziere de trei luni şi jumătate faţă de Summit-ul Ucraina - Uniunea Europeană de la Kiev.

Atunci ea a fost amânată oficial din motive tehnice, însă, potrivit observatorilor politici, ca o reacţie a Bruxelles-ului faţă de condamnarea la şapte ani de închisoare a ex-premierului Iulia Timoşenko, Uniunea Europeană condamând acest proces ca fiind motivat politic.

Iuliei Timoşenko i se încriminează că a aprobat semnarea cu Rusia a controversatului acord, care fixează, de fapt, actualele preţuri la gaze.

Cum în situaţia Iuliei Timoşenko nu au intervenit modificări, unii comentatori de la Moscova consideră că parafarea acordului este un semn că pentru UE mai important decât soarta Iuliei Timoşenko este să împiedice integrarea ruso-ucraineană.

Rusia, între timp, îşi continuă presiunile asupra Ucrainei.

Întâmplător sau nu, tot vineri, Gazprom-ul a redus de două ori, de la 400 la circa 200 de milioane de metri cubi, volumul de gaze tranzitat prin Ucraina spre Europa de Vest.

Confirmând aceste cifre, Gazprom-ul a declarat că această reducere a tranzitului prin Ucraina este doar un prim efect al redistribuirii fluxurilor de export din Ucraina spre Belarus şi noile conducte maritime.

Anul trecut, Gazprom a devenit proprietarul 100% al gazoductelor din Belarus şi a pus în funcţiune prima tranşă a gazoductului North Stream pe sub Marea Baltică.

Intenţiile monopolistului rus se îndreaptă şi spre preluarea controlului asupra gazoductelor ucrainene, contra reducerii preţului la gaze.

În paralel, Rusia accelerează construcţia gazoductului South Stream, cu o capacitate finală de 63 de miliarde de metri cubi.

Luna trecută, Gazprom a declarat că, după lansarea gazoductului South Stream şi extinderea capacităţii North Stream, Ucraina va avea o valoare zero pentru exportul de gaze ruseşti.