Ucraina caută soluţii alternative la gazul rusesc

Ucraina intenţionează să cumpere gaze ruseşti din Germania şi din alte ţări ale Uniunii Europene, între care şi România, dacă Rusia, cu care autorităţile ucrainene negociază de mai multă vreme, nu va accepta reducerea preţului.

Date recente arată că Ucraina consumă anual 80 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar calculele făcute spun că această ţară îi plăteşte Gazprom-ului rus cu aproximativ patru miliarde de dolari mai mult din cauza formulei de calcul semnată de fostul premier, Iulia Timoşenko, în 2009.

După participarea luni, la summitul Comunităţii Economice Euroasiatice, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, s-a întâlnit marţi după-amiază cu premierul şi preşedintele ales al Rusiei, Vladimir Putin.

Vladimir Putin a exprimat ideea că Rusia şi Ucraina ar putea promulga simultan legea privind ratificarea acordului de înfiinţare a spaţiului de comerţ liberal CSI, semnat în noiembrie, anul trecut la Sankt Petersburg.

Legea a fost ratificată de Duma de Stat la câteva ore după declaraţia lui Vladimir Putin, care şi-a exprimat speranţa că săptămâna aceasta va proceda la fel şi Rada Ucrainei.

Deşi volumul comerţului bilateral a fost anul trecut de 50 de miliarde de dolari, cu zece mai mult decât în 2008, anul de vârf dinaintea crizei, relaţiile ruso-ucrainene s-au tensionat în ultimele luni ca urmare a blocajului în problema gazelor.

Ucraina numeşte înrobitoare acordurile semnate în 2009 de Gazprom şi Naftogaz Ucraina, sub egida premierilor de atunci, Vladimir Putin şi Iulia Timoşenko.

Fosta şefă a executivului de la Kiev şi principalul contracandidat al lui Viktor Ianukovici în alegerile prezidenţiale din 2010 ispăşeşte acum o condamnare de şapte ani, rolul său în aprobarea contractelor fiind calificat de instanţa ucraineană ca abuz în funcţie.

Rusia reduce preţul dacă Ucraina intră în Uniunea Vamală Rusia - Kazahstan - Belarus

Rusia a respins acuzaţiile legate de aceste contracte, dar şi pretenţiile Kievului de a le revizui.

Bruxellesul, la rândul său, a condamnat sentinţa ca motivată politic şi a amânat semnarea acordului de asociere Ucraina - UE până cel puţin după alegerile parlamentare din Ucraina, programate la toamnă, îndepărtând şi mai mult perspectiva integrării europene a Kievului, care, oficial, rămâne prioritatea politicii sale externe.

Rusia, dimpotrivă, nu s-a lansat în acuzaţii la adresa regimului Ianukovici, dar şi-a intensificat eforturile de a înclina spre Moscova balansoarul tradiţional al politicii bivectoriale a Ucrainei, încercând totodată să tragă şi foloase materiale de pe urma acestei situaţii.

Refuzând până acum să coboare preţul la gaze, în 2012, valoarea sa medie este exprimată la 416 dolari pentru mia de metri cubi.

Rusia a oferit Kievului o reducere substanţială, eventual chiar la nivelul pieţei interne ruseşti, în cazul aderării la Uniunea Vamală Rusia - Kazahstan - Belarus, o propunere pe care Kievul nu este gata să o accepte, inclusiv din raţiuni de politică internă şi electorală.

O altă posibilitate ar fi ca Ucraina să cedeze Gazprom-ului controlul asupra sistemului său de gazoducte, dar deocamdată Kievul tergiversează răspunsul la propunerea privind înfiinţarea unui consorţiu ruso-ucrainean.

Viktor Ianukovici consideră că preţul maxim pentru Ucraina ar trebui să fie de 250 de dolari mia de metri cubi, însă recunoaşte că un asemenea obiectiv va fi greu de atins.

Înaintea vizitei sale la Moscova, diverse surse ucrainene au vorbit despre intenţia de a reduce de aproape două ori importul de gaze ruseşti în acest an şi despre începerea negocierilor privind cumpărarea unor cantităţi între două şi 3,5 miliarde de metri cubi pe an de gaze din Turcia, Slovacia şi România.