Rusia a confirmat retragerea trupelor de pe Insula Șerpilor
Punct de mare importanță geostrategică, Insula Șerpilor le permitea rușilor să țină sub observație gurile Dunării, dar, de asemenea, puteau bombarda și orașul Odesa.
01 Iulie 2022, 07:24
Trupele ruse s-au retras de pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, unde au fost bombardate de militarii ucraineni în ultimele câteva luni. Punct de mare importanță geostrategică, Insula Șerpilor le permitea rușilor să țină sub observație gurile Dunării, dar, de asemenea, puteau bombarda și orașul Odesa.
Retragerea rușilor de pe Insula Șerpilor este interpretată de partea ucraineană drept o importantă victorie militară, pentru că a conținut mai multe operațiuni de eliberare, iar de partea rusă ca un gest de bunăvoință, menit să demonstreze că Rusia nu ar bloca exporturi de grâne ucrainene. Analiștii consideră însă că deținerea Insulei Șerpilor devenise un proiect mult prea costisitor pentru Rusia în acest moment.
Rusia și-a retras garnizoana și armamentul de pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, ocupată la începutul operațiunii militare, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konașenkov, a numit această decizie un gest al bunei-voinței, ce demonstrează - a spus el comunității internaționale - că Rusia nu împiedică eforturile ONU de a organiza un coridor umanitar pentru transportul produselor agricole din Ucraina.
Decizia intempestivă a Rusiei de a abandona Insula Șerpilor a fost anunțată după cel puțin două încercări eșuate ale forțelor ucrainene de a o recuceri, soldate cu mari pierderi în rândul acestora la începutul lunilor mai și iunie. Experții militari ruși consideră însă că motivul real al evacuării insulei este creșterea masivă a riscurilor militare. În ultima perioadă forțele ucrainene au intensificat masiv bombardamentele ei aeriene și cu artilerie grea cu rază lungă, inclusiv cu sisteme livrate din Statele Unite și Franța, plasate pe țărm, în regiunea Odesa.
Bombardamentele zilnice pun în pericol atât garnizoana, cât și aprovizionarea Insulei cu arme, muniție și personal. Un alt factor sunt rachetele anti-navă ucrainene, între care și cele moderne primite din țările NATO, care, cu susținerea logistică și informațională din partea Alianței, au limitat serios capacitatea de acțiune a flotei ruse de suprafață în vestul Mării Negre.
În opinia experților ruși, dacă Ucraina, așa cum a anunțat, va încerca să preia controlul asupra Insulei, se va confrunta cu aceleași riscuri, de astă dată însă din partea Rusiei. Comentatorii militari ruși au subliniat în repetate rânduri importanța strategică a Insulei pentru controlul asupra navigației, liniilor de comunicații și a traficului de informații din nord-vestul Mării Negre. Insula avea o importanță strategică și în cazul unei posibile încercări de debarcare a forțelor ruse în regiunile Odesa și Nikolaiev.
O altă decizie controversată și mult discutată azi de mediile ruse este schimbul de de prizonieri, câte 144 de fiecare parte. Între prizonierii ucraineni s-au aflat și luptători din Regimentul de Extremă Dreapta Azov, despre care diferiți oficiali, de la Moscova și din Doneţk, au declarat că nu vor face obiectul niciunui schimb. Potrivit liderului autoproclamatei republici Donețk, Denis Pushilin, majoritatea celor predați părții ucrainene erau fie grav răniți, fie mutilați de război, iar în rândul celor predați de partea ucraineană se aflau și câțiva piloți ruși, or, pentru aceștia prizioneratul înseamnă torturi și tratament umilitor.
