Românii, în special cei de la sat, sărbătoresc Ignatul
Foto: Arhivă.
Astăzi, românii, în special cei de la sat, sărbătoresc Ignatul, zi în care, conform tradiţiei, este tăiat porcul pentru masa de Crăciun.
Acest sacrificiu semnifică anul care se încheie, dar şi o altă viaţă care se naşte, noul an. Care sunt tradiţiile de Ignat, aflăm de la Iulia Gherman.
Reporter: În ziua de Ignat este permisă o singură activitate: tăierea porcului, urmată de sortarea și prepararea specialităților pentru sărbătorile de Crăciun și de Revelion.
Conform obiceiului, sacrificarea nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăși apusul soarelui.
De tăierea porcului se ocupă doar bărbații, iar tradiția cere ca aceștia să meargă înainte la biserică să se spovedească, părintele iertându-le și păcatul uciderii animalului.
Rolul femeilor începe în momentul în care carnea de porc este adusă pentru a fi pregătită toba, răciturile, cârnații sau caltaboșii. În ziua sacrificării se face și pomana porcului, motiv de mândrie și bucurie în gospodării şi care reprezintă semnalul că se apropie Crăciunul.
De Ignat există obiceiul ca femeile să dea de pomană o strachină de făină și o mână de sare, pentru ca porcii care au rămas în viață să fie feriți de boli, iar rodul casei să fie spornic și în anul care urmează.
O altă tradiție spune că după Ignat se pregătește făina, din care femeile prepară un fel de turte întinse în foi subţiri, uscate şi apoi unse cu miere și presărate cu nucă pisată, care se mănâncă în ajunul Crăciunului.
(PH)
Etichete
CraciunIgnattraditii(PH)
REGULAMENT Radio România Actualități și Sportpartner vă îndeamnă la mișcare
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
.jpg)
.jpg)
