Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PROBLEME LA ZI Miercuri, 28 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Ani Sandu

26 Septembrie 2012
Vizualizari: 1676
Comentează add

Într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România Actualităţi, ministrul de externe Titus Corlăţeanu, a vorbit despre discuţiile din cadrul Adunării Generale ONU.

România,"activă în discuţiile privind statul de drept"

ani-sandu

Ministrul de externe, Titus Corlăţean. Foto: Agerpres.

Titus Corlăţean: Ca să fac o precizare prealabilă, sunt una-două chestiuni de precizat pe scurt, legate de Adunarea Generală ONU, cu care aş vrea să încep, cel puţin după prima zi şi jumătate, după care câteva elemente bilaterale, întâlniri bilaterale pe care le-am avut. 

Am putea începe de la reuniunea la nivel înalt pe tema statului de drept, de ieri? 

Titus Corlăţean: Plus, în acelaşi timp, pentru că au fost practic două reuniuni importante de nivel înalt, această reuniune, plus reuniunea legată de Curtea Internaţională de Justiţie. 

Ce aţi susţinut la reuniunea privind statul de drept? 

Titus Corlăţean: Această reuniune la nivel înalt, care, practic, a precedat deschiderea sesiunii Adunării Generale pe tema statului de drept, s-a soldat cu adoptarea unei rezoluţii, unei declaraţii pe tema statului de drept.

România a fost extrem de activă, în cadrul grupului Uniunii Europene, pe marginea negocierii textului rezoluţiei.

Nu a fost un exerciţiu facil, dar acest text a fost adoptat de reuniunea la nivel înalt.

De altel, am şi avut o intervenţie în plenul reuniunii pentru susţinerea adoptării acestui text, plecând şi de la experienţa României în procesul de democratizare, de asigurare a funcţionării instituţiilor statului de drept.

A fost o decizie salutată de ansamblul delegaţiilor prezente la această adunare.

O altă reuniune, extrem de importantă, în prima zi, a fost avizată o posibilă acceptare la nivel general a jurisdicţiei obligatorii, deci automate, a Curţii Internaţionale de Justiţie.

Există modele diferite, aplicabile în acest moment.

România a fost beneficiară a unui astfel de proces la Curtea Internaţională de Justiţie, la Haga, în deja faimosul proces cu Ucraina, pe tema delimitării platoului continental în Marea Neagră, dar acest lucru s-a realizat datorită acceptării punctuale a jurisdicţiei de către România şi, respectiv, Ucraina.

Problema care se pune este aceea a acceptării generale a unei jurisdicţii obligatorii, dacă mai apar astfel de situaţii.

Ce implicaţii ar avea acceptarea competenţei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie asupra României, de exemplu? 

Titus Corlăţean: Există o serie de avantaje, ar putea fi şi unele riscuri în situaţia apariţiei unor eventuale diferende la nivel interstatal, pentru că Curtea de la Haga acţionează doar în cazul unor diferende interstatale.

În cazul acceptării "ab initio", de la bun început, a jurisdicţiei obligatorii, se poate sări peste lungile etape şi nu o dată neproductive ale negocierilor.

Altfel spus, acest diferend poate fi supus imediat jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie.

Vă aduc aminte, că, în cazul Ucrainei, au fost foarte mulţi ani de negocieri, runde bilaterale fără un rezultat final, abia în clipa în care ambele state au acceptat jurisdicţia obligatorie a Curţii de la Haga, procesul a început şi, în final, România a avut câştig de cauză, pentru că noi ne-am fundamentat argumentele pe normele de drept internaţional. 

Riscurile, care ar fi ? 

Titus Corlăţean: Riscurile sunt cele, eventuale, nu, nu vorbim de riscuri concrete, ţin de faptul că, totuşi, în urma unor runde de negociere îţi poţi promova o anumită poziţie, poţi să nuanţezi argumentele, poţi să încerci să obţii nişte soluţii de compromis.

În situaţia jurisdicţiei obligatorii, soluţiile, uneori, pot fi extrem de tranşante.

Nu întotdeauna soluţiile sunt neapărat solomonice şi împărţind dreptatea de o manieră echilibrată uneia sau alteia dintre părţi.

Dar, per ansamblu, este o solţuie jurisdicţională pe cale paşincă de rezolvare a diferendelor.

România nu se află, în clipa de faţă într-o astfel de situaţie care ar implica neapărat o jurisdicţie, este mai mult o chestiune de principiu, pe care, însă, foarte multe alte state membre ale Naţiunilor Unite au adoptat-o de mulţi ani. 

Într-un comunicat al ministerului de externe aţi arătat, că aţi anunţat intenţia de a declanşa o dezbatere publică în plan intern, referitoare la posibilitatea acceptării acestei competenţe obligatorii în România. Când ar urma să aibă loc această dezbatere, cine va participa? 

Titus Corlăţean: Aşa este, în cadrul dezbaterii de la New York, după intervenţiile secretarului general, după intervenţia preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie, am luat cuvântul şi am anunţat, într-adevăr, că intenţionăm să promovăm, să iniţiem o dezbatere largă, profesionistă, în România, privind posibilitatea acceptării jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie şi intenţionez, ca, în toamna acestui an, să demarăm aceste consultări.

Ar putea fi o decizie importantă pentru România, pe care o prevăd, dacă dezbaterile vor continua într-un ritm bun, putem să ajungem la o eventuală concluzie de acest gen în cursul anului viitor. 

În privinţa întâlnirilor pe care le-aţi avut deja, am văzut că aţi avut o întrevedere cu ministrul de externe al Turciei; printre subiecte şi situaţa umanitară din Siria. România şi-a luat un anagajament în acest sens? 

Titus Corlăţean: Au fost, până acum, mai multe întâlniri bilaterale importante pe care le-am avut.

Aş începe însă, cu întâlnirea cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în continuarea discuţiilor pe care le-am avut acum zece zile la Chişinău pe tema cooperării bilaterale, sprijinul pe care România îl oferă Republicii Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană şi, mai ales, proiectele economice, interconectările energetice.

Este adevărat, că, dacă vorbim de regiunea noastră, am avut şi alte întâlniri importante, cea cu ministrul turc al afacerilor externe.

S-a referit, în primul rând, la parteneriatul strategic existent între România şi Turcia, la faptul, că, în toamna acestui an, urmează să semnăm, la nivel de miniştri de externe, planul de măsuri concrete, cu proiectele concrete care se pun în practică acest parteneriat strategic.

De altfel, eu am acceptat invitaţia ministrului turc de externe, domnul Davutolu, de a efectua o vizită oficială la Ankara, special pentru a semna acest plan de măsuri.

Au fost şi alte lucruri evocate.

Turcia are un rol important şi are o poziţionare strategică importantă în zona Orientului Mijlociu extins, şi, evident, că am avut evaluări comune pe marginea evoluţiilor din Siria, cu specială privire şi preocupare specială legată de situaţia umanitară, de fluxul de refugiaţi.

De altfel, România, pe de o parte, este extrem de interesată pentru că avem mulţi cetăţeni români, familii mixte acolo, în Siria, şi ne preocupă situaţia cetăţenilor noştri.
De altfel, avem o celulă de criză care funcţionează permanent la Bucureşti, pentru a acorda tot sprijinul necesar, dacă este cazul.

Pe de altă parte, avem intenţia de a sprijini, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv bugetară, rezolvarea unor probleme legate de drama refugiaţilor.

Şi, de altfel, anunţ public intenţia acordării unui sprijin, în special pentru Iordania, care se confruntă, în clipa de faţă, cu un flux serios de refugiaţi. Schimburile şi evaluările comune româno-turce pe această temă sunt extrem de utile. 

Sprijinul acesta, când va fi acordat şi în ce constă? 

Titus Corlăţean: Este vorba de un buget care este la dispoziţia ministrului de externe pentru situaţii umanitare.

El a fost folosit şi în anii anteriori în situaţii de criză.

Intenţionez acum să realizăm un sprijin umanitar, financiar, dar şi în produse de primă necesitate şi, mai ales, în domeniul asistenţei medicale, care poate să meargă până spre 100 mii de euro. 

Asta pentru Iordania. Am înţles bine, da? 

Titus Corlăţean: Da, pentru refugiaţii care vin din Siria la frontiera iordaniană. 

Ce urmează, în perioada următoare? Am văzut că aveţi programată şi o întâlnire cu ministrul de externe al Ucrainei. Ce teme veţi susţine? 

Titus Corlăţean: Dar, înainte de asta, aş menţiona alte două întâlniri bilaterale pe care le-am avut: o întâlnire importantă cu ministrul albanez de externe, în contextul, în care, Albania doreşte să se obţină, până la sfârşitul acestui an, confirmarea statutului de candidat şi România sprijină politic această decizie a Uniunii Europene; pe de altă parte, a fost un bun prilej să exprim interesul consistent al României pentru situaţia aromânilor care trăiesc în Albania şi asigurarea la standarde europene a drepturilor care să permită prezervarea indentităţii lor naţionale şi aici am primit toate asigurările, că statul albanez intenţionează să asigure aceste drepturi la standarde europene.

Şi un alt subiect, care, pentru noi, pentru România, este imporant din punct de vedere al simbolisticii istorice, culturale, este vorba de casa lui Nicolae Iorga, de la Saranda, este vorba despre o istorie mult mai lungă a acestui imobil deoesebit, care a fost confiscat în perioada regimului comunist de către autorităţile comuniste albaneze.

Avem şi susţinem o serie de demersuri pentru găsirea unei soluţii de restituire. Am primit asigurări şi vreau să salut public acest lucru, după ani lungi de discuţii, am primit asigurări din partea ministrului de externe albanez, pe baza unei discuţii avute cu premierul Albaniei, că se va găsi o soluţie echitabilă de punere în valoare şi restituire a acestui imobil.

Ar fi un lucru extraordinar şi o simbolistică deosebită pentru noi şi pentru relaţiile bilaterale.

O altă întâlnire, pe care am avut-o cu ministrul de externe palestinian, repezentând Autoritatea Naţională Palestiniană, discuţii foarte bune, evaluări care ţin de evoluţiile din Orientul Mijlociu, de procesul de reconciliere interpalestinian şi mai ales de relaţiile cu Israelul şi aici am oferit sprijinul nostru, al României, care, este binecunoscut, are relaţii extrem de strânse, atât cu Israelul, cât şi cu autorităţile de la Ramallah, pentru a acorda un sprijin necesar în legătură cu o serie, inclusiv cu o serie de proiecte concrete imporante pentru populaţia din regiune, pentru populaţia palestiniană, dacă ar fi să mă refer numai la accesul la resursele de apă.

În orice caz, noi avem şi un Comitet Interguvernamental Ramallah - Bucureşti, care şi-a propus o serie de proiecte economice, acordăm sprijinul necesar pentru realizarea acestor proiecte şi, în baza acestei discuţii, am şi fost invitat, şi am acceptat invitaţia, de a efectua o vizită în teritoriile palestiniene, la Ramallah şi, bineînţeles, în contextul, în care, probabil, ar trebui să fac o vizită, simultană, practic, în Israel. 

Vă întrebam şi de întrevederile care urmează.  

Titus Corlăţean: Sunt mai multe întrevederi bilaterale, care, pe măsură ce vor fi realizate, le voi comenta public.

În orice caz, ele ţin de rolul pe care România îl poate juca tot mai consistent şi tot mai vizibil în ansamblul relaţiilor internaţionale, nu doar în regiunea europeană, dar şi pe relaţia cu regiuni, cu o dinamică aparte, aşa cum este Orientul Mijlociu şi aici voi evoca doar întâlnirea bilaterală pe care o voi avea cu ministrul irakian al afacerilor externe, cu ministrul kuweitian.

Sunt, de asemenea, interese legate de spaţiul european şi întâlnirea cu ministrul de externe al Ucrainei se anunţă o întâlnire importantă, inclusiv din punctul de vedere al exprimării sprijinului pentru prezervarea identităţii minorităţii române din Ucraina.

Sunt foarte multe întâlniri prevăzute, dar, pe care, le voi comenta la momentul oportun. 

O ultimă întrebare, tot ca o prefaţă: vineri şi sâmbătă vă veţi vedea şi cu delegaţia bordului Camerei de Comerţ Româno-Americane şi cu reprezentanţii comunităţii românilor din New York. Ce mesaj veţi avea către aceştia? 

Titus Corlăţean: Comunitatea românească din Statele Unite, inclusiv din New York, este o comunitate importantă şi ea a jucat un rol aparte, aş spune, în anumite momente importante pentru România, dacă ar fi să ne aducem aminte numai de momentul aderării la Alianţa Nord-Atlantică.

Este un bun prilej de a discuta cu românii de aici, din Statele Unite, inclusiv modalităţile în care comunitatea românească poate să exercite un rol şi să facă demersuri pentru susţinerea intereselor României în Statele Unite ale Americii.

De asemenea, întâlnirea cu reprezentanţii Consiliului de Afaceri Statele Unite - România, este o întâlnire importantă, pentru că avem un interes deosebit  pentru o prezenţă cât mai consistentă a firmelor americane în România, pentru investiţii cât mai consistente în perioada următoare.

Pentru acest lucru este nevoie, bineînţeles, de o implicare politică, de un sprijin politic pentru promovarea diferitelor proiecte de investiţii americane în România.

Sunt lucuri pe care le am pe agendă, sunt alte chestiuni care ţin, de exemplu, de agenda trans-atlantică, vom avea şi o întâlnire în format trans-atalntic a miniştrilor de externe, cu prezenţa secretarului general al NATO.

Avem întâlniri, de asemenea la nivelul miniştrilor de externe din Uniunea Europeană. Această sesiune a Adunării Generale se anunţă o sesiune extrem-extrem de bogată în întâlniri şi în evenimente. 

Mulţumim foarte mult. 

Titus Corlăţean: Mulţumesc şi eu, la revedere.


Etichete ONUstat de dreptSiriaTurciaAlbaniaaderareUniunea Europeanăcolaborarerefugiaţi

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live