Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DIMINETI ... CU SOARE - continuare Sâmbătă, 24 August

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Dragoş Ciocârlan, Ierusalim

20 Noiembrie 2016
Vizualizari: 896
Comentează add

Ministrul român de externe, Lazăr Comănescu, în dialog cu Corespondentul RRA, Dragoş Ciocîrlan.

România, "factor activ pentru dezvoltarea cooperării între UE şi Israel"

dragos-ciocarlan-ierusalim

Foto: Dragoş Ciocîrlan.

La Ierusalim, ministrul român de externe, Lazăr Comănescu a avut întâlniri  cu membri ai Guvernului israelian și reprezentanţi ai Knesset-ului.

Pe lângă primirea la premierul şi ministrul afacerilor externe, Benjamin Netanyahu, seful diplomației române a mai avut întrevederi cu Tzachi Hanegbi, ministru pentru securitate națională și afaceri strategice, Michael Oren, ministru adjunct pentru diplomație și relații publice, Tzipi Hotovely, ministru adjunct al afacerilor externe şi Avi Dichter, șeful Comisiei de politică externă și apărare din Knesset.

Corespondentul RRA, Dragoş Ciocîrlan, a realizat următorul interviu cu ministrul Comănescu.

Lazăr Comănescu: Este vorba de o vizită care se înscrie în cursul normal al dialogului care se dezvoltă şi care are loc între România şi Israel, între guvernele celor două ţări. Este, de altfel, a doua vizită pe care o întreprind în acest an în Israel. În martie, anul acesta, a avut loc vizita de stat a preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis. Au avut loc o serie de alte vizite ale unor colegi de-ai mei, membri ai guvernului. De asemenea, vizite la Bucureşti, la nivelul comunităţii de afaceri, la nivelul altor agenţii guvernamentale, la nivel academic, universitar, la nivel de instituţii de cercetare, şi toate acestea vorbesc despre intensitatea relaţiilor bilaterale româno-israeliene. Toate aceste întâlniri au demonstrat că există în continuare potenţial deosebit pentru o şi mai puternică dezvoltare a ceea ce există, relaţii româno-israeliene care pot să fie caracterizate foarte bune, excelente chiar.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre întrevederea cu premierul Benjamin Netanyahu?
Lazăr Comănescu: Am constatat cu satisfacţie modul cum evoluează relaţiile noastre bilaterale, dar şi cooperarea nostră în diverse formate multilaterale, evidenţiind de ambele părţi oportunităţile care există pentru consolidarea în continuare a acestora, fie că vorbim de dimensiunea economică - şi aici, în mod deosebit, aş vrea să menţionez domenii precum cel al informaţiei şi tehnologia informaţiilor, cibernetică, securitatea cibernetică, cercetare-dezvoltare, energie, turism, agricultură, infrastructură, relaţiile între instituţiile academice din România şi cele din Israel. Am discutat, evident, şi despre chestiuni regionale, crizele din această regiune şi despre modul în care putem să colaborăm, astfel încât să contribuim la găsirea unor soluţii, fie că vorbim de procesul de pace din Orientul Mijlociu, fie că vorbim despre criza din Siria, despre criza refugiaţilor. Şi, desigur, am discutat relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Israel şi despre faptul că România - şi am subliniat acest lucru domnului prim-ministru - România a fost şi va continua să fie un factor activ în interiorul Uniunii Europene pentru dezvoltarea cooperării între Uniunea Europeană şi Israel, pentru că este în interesul ambelor părţi să se întâmple acest lucru.

Reporter: Cum credeţi că va fi influenţat regimul de securitate în Orientul Mijlociu, după alegerea noului preşedinte american?
Lazăr Comănescu: Eu cred că trebuie să pornim de la următoarele considerente. Evident, fiecare preşedinte, fie că vorbim de America sau de alte ţări, fiecare şef de stat sau de guvern, când preia această poziţie, este normal să constatăm dimensiunea personală a modului de abordare a unor teme sau altora, dar toate acestea, cu siguranţă, trebuie văzute într-un context mai larg al relaţiilor dintre state, care înseamnă mult mai mult. Chiar dacă vorbim despre şefi de state, relaţiile ca atare între două ţări au mult mai mare cuprindere şi sunt absolut convins că modul în care s-au dezvoltat relaţiile dintre Israel şi SUA, de-a lungul timpului, interesele care există în privinţa modului cum se raportează fiecare dintre aceste două ţări la cealaltă constituie elemente clare de continuitate şi, prin urmare, cel puţin aşa cum văd eu lucrurile, relaţiile ca atare între cele două ţări vor continua să fie relaţii foarte puternice.

Reporter: Ce credeţi că se poate face pentru a opri fluxul de migranţi spre Europa?
Lazăr Comănescu: Domnule Ciocîrlan, aici m-aş limita doar să spun un lucru pe care noi, România, de la nivelul cel mai înalt, cel al preşedintelui ţării, ştiţi foarte bine că domnia sa reprezintă România la Consiliul European, până la celelalte nivele, în care această temă a fost şi este abordată. Noi am spus foarte, foarte clar că, dacă vrem o rezolvare a acestei probleme, trebuie să căutăm în primul rând să identificăm care sunt cauzele de fond, rădăcinile acestui fenomen, şi să ne ocupăm de aceste cauze de fond, pentru că, altfel, soluţii care s-au imaginat sau se imaginează, precum acele cote obligatorii sunt pur şi simplu artimetică, nu vor face decât să prelungească persistenţa acestui fenomen. Nu doar să o prelungească, dar, practic, să nu aducă la soluţii. Vedem foarte bine că de-a lungul celor aproape doi ani de când se discută în interiorul Uniunii Europene despre această temă, atâta timp cât dezbaterile s-au concentrat asupra artimeticii, cum să distribuim, cum să trimitem, să relocăm sau reaşezăm, într-o parte sau alta, migranţi sau refugiaţi, nu am făcut altceva decât să constatăm că fenomenul continuă. De aceea, este încurajator să vedem că, între timp, dezbaterile se concentrează tot mai mult înspre ceea ce spuneam mai adineauri, spre identificarea şi tratarea cauzelor de fond, fie că vorbim cazul refugiaţilor care vin din Siria, concentrarea eforturilor şi mai intense eforturi pentru găsirea unei soluţii politice care să genereze o perspectivă pentru cetăţenii aceştia care pleacă din ţara lor, împotriva voinţei lor, să considere că este în continuare în perspectică pentru ei să revină. În egală măsură, acelaşi lucru este valabil şi în privinţa imigranţilor care vin din alte părţi, pentru că, să nu uităm, cea mai mare parte a migranţilor continuă să fie cea de origine economică şi care vin din lumea subdezvoltată, unde... Deci, trebuie să gândim alte politici de cooperare pentru dezvoltarea acelor zone, astfel încât şi aici, şi acolo să generăm aceste perspective sau să generăm încrederea că în ţările respective vor fi suficiente oportunităţi pentru populaţiile din acele ţări. Asta nu înseamnă că trebuie să pornim de la premisa că migraţia, ca fenomen, este un fenomen negativ, mişcarea persoanelor, atâta timp cât ea este o porţiune liberă, determinată de motivaţii asumate de către fiecare, vedem foarte bine în istorie că migraţia a avut şi un rol pozitiv, dar, de data aceasta, avem de-a face cu cauze mult mai profunde.


Etichete Lazar ComanescumigratieIerusalimUniunea Europeană şi Israel

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live