Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: REPORTERII ACTUALITATII Joi, 15 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Arhiva Emisiuni

Autor

Dinu Dragomirescu

3 Februarie 2011
Vizualizari: 917
Comentează add

Cât de reale sunt eforturile de ieşire din recesiune şi frenezia modificărilor legislative sunt două din numeroasele teme de actualitate abordate de presa economică trecută în revistă de Dinu Dragomirescu.

Revista presei economice, 3 februarie

dinu-dragomirescu

Sub titlul "Prelungirea recesiunii dă fiori investitorilor străini", Ziarul Financiar scrie - citând pe economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal - că "decuplarea economiei româneşti de celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, care au reuşit să iasă din recesiune încă de anul trecut, este un motiv de îngrijorare pentru investitorii străini şi doar continuarea reformelor din sectorul public ar mai putea calma sentimentul negativ al acestora (...)

Experienţa din 2010 arată că simpla tăiere a cheltuielilor publice nu este suficientă pentru a scoate economia din recesiune, iar în lipsa creşterii investitorii nu vin, creându-se astfel un cerc vicios".

"Investitorii, reticenţi pentru că România a rămas codaşă în zonă", titrează şi Curierul Naţional

În revista 22, Dan Suciu se declară surprins de mirarea FMI că nu avem creştere economică, deoarece aproape toate condiţionalităţile Fondului din acordul cu guvernul român nici nu vizau aşa ceva.

"Aşa cum arată lucrurile acum, creşterea poate veni doar ca un fenomen natural.

Are aceeşi lipsă de determinare ca un fenomen meteorologic.

Aşa că, dacă avem noroc, plouă. Sau creştem", conchide autorul.  

De prelungirea contracţiei economiei se ocupă şi Mircea Coşea într-un articol din săptămânalul Economistul intitulat "Criza - de la "păcatul originar" la pseudomăsuri".

"La noi, prin criză se înţelege o "belea" care ne cade tam-nisam pe cap, un rău provocat exclusiv din exterior, dar care are şi avantajul că poate fi cea mai comodă explicaţie internă a tuturor eşecurilor, neîndeplinirilor, greşelilor şi întârzierilor manifestate în actul de guvernare".

Ca urmare, "s-au luat în considerare doare efectele crizei internaţionale, fără a acorda atenţie efectelor crizei structurale pe care România le resimte cu acuitate încă de mulţi ani (...) Tipul de măsuri anticriză care s-au luat de la începutul anului 2009 nu pot, în cel mai bun caz, decât să încetinească căderea economiei, dar, conceptual, nu pot fi incluse în categoria de măsuri anticriză", citim în Economistul.

"Acest deziderat ar putea fi atins numai în condiţiile în care ar exista o "strategie anticriză", adică o schemă logică de gândire prospectivă în cadrul căreia măsurile ar fi inserate în programe ample de regândire şi restructurare a economiei pe principiul valorificării potenţialului intern al factorilor de producţie şi al stimulării capacităţii antreprenoriale naţionale".  

Într-un articol intitulat "Statul vrea să finanţeze cu 50% planurile de afaceri ale tinerilor",  cotidianul Bursa anunţă lansarea în dezbatere publică de către Ministerul Economiei a unui proiect de ordonanţă de urgenţă prin care vrea să stimuleze înfiinţarea şi dezvoltarea de microîntreprinderi de către tinerii întreprinzători.  

Sub titlul "România, ţară guvernată de 95 000 de acte normative.

Cum scăpăm de "nebunia" legislativă?", Ziarul Financiar publică un articol consacrat "freneziei modificărilor legislative". 

O frenezie "care exasperează deopotrivă cetăţenii şi mediul de afaceri şi care îşi are originea nu doar în nevoia modificărilor legislative de după revoluţie, ci şi în lejeritatea cu care guvernele care s-au perindat în 20 de ani au adoptat ordonanţe de urgenţă".  

"Practica legiferării prin ordonanţe de urgenţă rămâne puternică, iar fenomenul slăbeşte rolul Parlamentului pentru că este greu ca Legislativul să modifice sau să respingă ordonanţe de urgenţă, întrucât multe dintre ele ajung în dezbaterea parlamentară după ce deja au produs efecte".   

"România nu mai are nevoie de atâtea legi. Concentrarea trebuie să fie pe legi puţine şi bune care să nu se modifice de la o zi la alta", îl citează Ziarul  Financiar pe Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al ţării noastre cu Uniunea Europeană.


Etichete Ziarul FinanciarCurierul NaţionalBursaEconomistulRevista 22

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live