Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PROBLEME LA ZI (R) Miercuri, 22 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

18 Martie 2016
Vizualizari: 1006
Comentează add

Strategia Rusiei: bazele Tartous și Latakia, Rachetele S400, disragerea atenției de la criza din Ucraina, s-a dovedit capacitatea expediționară a Rusiei, s-a dat forță lui Assad.

Retragerea trupelor ruseşti din Siria Retragerea trupelor ruseşti din Siria - Conține video

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Anunţul făcut de preşedintele Vladimir Putin pentru începerea retragerii trupelor ruseşti din Siria i-a luat prin surprindere atât pe liderii internaţionali, cât şi pe analiştii specializaţi în problematica Orientului Mijlociu. Bineînţeles că subiectul este şi în atenţia emisiunii "Euroatlantica", pentru că situaţia din Siria are un puternic impact asupra securităţii europene, pornind de la dezvoltările din Orientul Mijlociu, afectat de criza din această ţară. Şi cum nu putem discuta despre situaţia din Siria fără a aduce aminte de migraţia spre Europa, vom aminti şi despre acest subiect, în contextul reuniunii de astăzi, de la Bruxelles, pe tema imigraţiei, reuniune la care participă şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Invitatul ediţiei este generalul în retragere Decebal Ilina, fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, dar şi în Ministerul Industriilor, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare şi al Direcţiei de Contraspionaj Militar. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica", o ediţie în care discutăm despre retragerea trupelor ruseşti din Siria şi impactul deciziei asupra evoluţiilor din regiune.

Bună seara, dle general Decebal Ilina! Bun venit la Radio România Actualităţi!
Decebal Ilina: Bună seara, bine v-am găsit!

Radu Dobrițoiu: La Geneva, dle general, emisarul special al ONU, Staffan de Mistura, a discutat cu delegaţii Guvernului de la Damasc, de la care aşteaptă rezultate în problema eliberării deţinuţilor, solicitare cheie a opoziţiei siriene. Potrivit BBC, Staffan de Mistura a declarat că negocierile de pace privind Siria au căpătat o nouă dimensiune în ce priveşte necesitatea şi urgenţa, unul dintre motive fiind decizia Rusiei de a retrage treptat forţele care acţionează în Siria.

Decebal Ilina: Este adevărat că decizia preşedintelui Putin de a retrage, parţial, deocamdată, trupele din Siria a luat prin surprindere pe majoritatea analiştilor politici şi militari, nu numai cei care se ocupă de acest spaţiu, dar şi cei care au participat direct la aceste negocieri, care au determinat în final o fragilă încetare a focului în spaţiul sirian. Din acest punct de vedere, cred că ar trebui să vedem un complex de împrejurări care au determinat conducerea de la Kremlin să ia această decizie. În primul rând că din punct de vedere militar, Putin consideră că şi-a îndeplinit parţial obiectivele militare, deci acestea ar fi acela de a-l menţine pe Bashar al-Assad la putere, de a întări şi a revigora armata siriană, de a slăbi aşa-zisele forţe ale Statului Islamic şi ale celeilalte organizaţii considerate teroriste, al-Nusra şi în acelaşi timp, de a stabiliza, într-un fel, guvernul lui Bashar al-Assad. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, cheltuielile militare foarte ridicate pe care trebuia să le suporte Federaţia Rusă în susţinerea acestor acţiuni militare, în condiţiile în care, din punct de vedere al bugetului, intrările, vectorul de intrare în bugetul Federaţiei Ruse era din ce în ce mai redus, datorită faptului că au scăzut preţurile la materiile energetice - vorbim despre petrol, gaze şi aşa mai departe. Şi acesta ar fi fost un al doilea factor. Şi un al treilea - trebuie văzut într-un context mult mai larg al negocierilor americano-ruse şi văzută această decizie de a-şi retragere trupele, alăturată cu problema Ucrainei, alăturată cu problema negocierilor cu Teheranul privind acordul nuclear, alăturată cu problema din Coreea de Nord şi cu multe alte probleme în care cele două mari puteri, Rusia şi SUA, au nevoie reciproc una de votul celeilalte.

Radu Dobrițoiu: Dle general Decebal Ilina, pe parcursul emisiunii vom aborda aceste subiecte în detaliu, dar aş dori să trecem în revistă un scurt inventar al realizărilor Rusiei pe timpul acestei prezenţe în Siria. Au fost securizate cele două baze, mă refer la Tartus - navală şi Latakia - aeriană, s-a presat pe criza umanitară, provocând noi valuri de refugiaţi îndreptaţi spre dezechilibrarea Europei - foarte important pentru august-septembrie anul trecut, 2015, s-a distras atenţia de la campaniile din estul Ucrainei. S-a dovedit, de asemenea, capacitatea expediţionară a Rusiei şi s-a dat forţă măcar pentru o perioadă regimului Bashar al-Assad, o strategie bine conturată a Rusiei - din păcate, nu este înţeleasă şi mai ales tradusă cum trebuie de liderii occidentali.

Decebal Ilina: Dacă ne gândim foarte bine, în perioada septembrie-octombrie 2015, deci înaintea momentului în care Rusia a hotărât să intervină în conflictul din Siria, în războiul civil din Siria, situaţia era extrem de complicată, deci, armata siriană se găsea aproape de faza în care putea fi învinsă de către Statul Islamic şi de către ceilalţi opozanţi. Exista pericolul ca Statul Islamic să cucerească întreaga Sirie, după care să-şi redirecţioneze atacurile fie spre Liban, fie spre Iordania, fie chiar poate spre Israel şi să asistăm la un conflict generalizat în Orientul Mijlociu.

Radu Dobrițoiu: Pentru că Israelul nu ar fi rămas indiferent la o asemenea evoluţie.
Decebal Ilina: Cu siguranţă. În condiţiile în care nici SUA, nici Occidentul nu aveau nişte strategii credibile cu privire la războiul civil din Siria. Deci intervenţia Federaţiei Ruse, în opinia mea, a facilitat, aşa cum s-a văzut pe parcursul acestor luni, şi a pregătit, într-un fel, momentul acesta, fie el şi foarte timid, de încetare a focului şi destul de fragil, deocamdată, că, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, sunt paşi mulţi şi distanţe mari de parcurs până la a se realiza o înţelegere, după cinci ani de zile în care nu s-a făcut altceva decât să se mărească suferinţa, să se adâncească ura, să se îndepărteze, dacă vreţi, speranţa celor care mai credeau într-o soluţionare şi într-o negociere şi să lase generaţiilor care vin, că aşa e la musulmani, dorinţa de răzbunare. Şi nu ne vom mira că probabil, zona aceasta va fi foarte greu de pacificat. Deci, din acest punct de vedere, eu cred că intervenţia Rusiei, criticată foarte mulţi la vremea respectivă, şi că de fapt, acţiunile lor nu erau îndreptate împotriva teroriştilor, a Statului Islamic şi a lui al Nusra şi îndreptate în general împotriva opozanţilor lui Bashar al-Assad au condus, într-un final, la a-l face pe Bashar al-Assad frecventabil. Nu foarte frecventabil, dar frecventabil; deocamdată, nu mai discută lumea că nu pot începe negocierile până nu pleacă Bashar al-Assad.
Radu Dobrițoiu: Frecventabil măcar pentru o perioadă.
Decebal Ilina: Pentru o perioadă, pentru că eu sunt convins că nici Putin şi nici Kremlinul nu mizează foarte mult pe Bashar al-Assad şi îl vor sacrifica cu uşurinţă în schimbul acceptării altor condiţii.

Radu Dobrițoiu: Genocidul coordonat şi chiar ordonat de Bashar al-Assad nu va fi uitat de organismele şi organizaţiile internaţionale atât de repede. La Moscova au revenit deja primele eşaloane de militari ruşi din Siria. Preşedintele Vladimir Putin a decorat mai mulţi dintre aceşti soldaţi, inclusiv piloţi şi a anunţat că Rusia îşi va menţine bazele militare din Siria, inclusiv sistemele de rachete anti-aeriene. De la Moscova transmite Alexandru Beleavschi.

Reporter - Alexandru Beleavschi: Astăzi, la două zile după decizia de a retrage parţial forţele din Siria, decizie anunţată în stilul lui surpriză caracteristic, preşedintele Vladimir Putin s-a prevalat de o fastuoasă ceremonie de decorare a aviatorilor reveniţi din misiune pentru a contura bilanţul operaţiunii şi următorii paşi pe linie militară. În ansamblu, Putin consideră misiunea îndeplinită. Cu ajutorul forţelor ruse, a spus el, situaţia militară s-a schimbat radical în favoarea armatei guvernamentale, a fost stopată expansiunea grupărilor teroriste, dar, mai important, a creat condiţiile pentru lansarea procesului de negocieri. Totodată, Vladimir Putin a dat asigurări că Rusia va continua să ajute regimul sirian, financiar şi militar, inclusiv direct, în lupta împotriva teroriştilor, cu ajutorul aviaţiei rămase în Siria. Fără a oferi cifre, preşedintele Putin a declarat că efectivele ce vor rămâne în Siria vor fi suficiente pentru a menţine actualul raport de forţe şi a susţine armata siriană în lupta împotriva Statului Islamic şi a altor organizaţii teroriste. El a subliniat că în caz de necesitate Rusia va fi capabilă să-şi mărească în doar câteva ore forţele din Siria până la nivelul necesar. Rusia îşi va păstra în Siria cele două baze - aeriană, la Hmeimim, şi navală, la Tartus -, cât şi sistemele de rachete sol-aer S-400 şi Panzer S la baza Hmeimim. Preşedintele Putin a subliniat de două ori că aceste sisteme au ordin să doboare orice ţinte ce pot reprezenta un pericol pentru militarii ruşi, toate părţile interesate din zonă fiind avertizate în acest sens. În plan politic, trupele ruse rămase în Rusia vor avea sarcina de a monitoriza încetarea focului şi a crea condiţiile pentru dialogul intersirian, a spus Putin. Fraza liderului rus arată că Moscova va asigura respectarea intereselor acelei părţi a populaţiei şi a spectrului politic sirian care-l susţine pe Assad.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Decebal Ilina, Kremlinul a anunţat că are nevoie de doar trei ore pentru a reveni în Siria dacă este nevoie.
Decebal Ilina: Eu sunt convins că ei îşi vor păstra o amprentă militară atât în Tartus, cât şi în Latakia şi mărimea acestei amprente militare va fi şi în funcţie de evoluţia negocierilor din Elveţia. Dar, aşa cum spunea şi corespondentul dvs, nu le trebuie foarte mult timp. De altfel, noi trebuie să recunoaştem că occindentalii şi mai ales Statele Unite ale Americii au fost surprinşi de deplasarea foarte rapidă a aviaţiei şi chiar prin surprindere...
Radu Dobrițoiu: Logistic, terenul era pregătit de ea, domnule general, dar peste noapte au apărut mai multe avioane decât apăreau pe satelit.
Decebal Ilina: Pentru că ei aveau Sukhoi 34, care era un bombardier foarte modern şi putea acroşa un container plin cu electronică care bruia întregul spectru, atât electromagnetic, deci şi din punct de vedere radio, şi din punct de vedere al radioreleelor, şi făcea imposibilă detectarea acestor avioane.
Radu Dobrițoiu: Cum, necum, dimineaţa ne-am trezit cu avioanele la Latakia.
Decebal Ilina: Pentru că ei n-au intrat într-o zonă necunoscută. Înainte de a intra, ei făcuseră un acord între Rusia, Iran, Irak, Siria...
Radu Dobrițoiu: Erau acele comandamente şi la Bagdad, şi la Damasc, şi la Teheran.
Decebal Ilina: Şi pe linie de informaţii, inclusiv cu Hezbollah, şi aveau suficient de multe informaţii, ceea ce le permitea să intervină acolo unde trebuia.

Radu Dobrițoiu: Este clar că această criză importantă din Siria a alimentat migraţia spre Europa. "Turcia trebuie ajutată pentru a opri fluxul de migranţi spre ţările Uniunii Europene", a declarat preşedintele Klaus Iohannis astăzi, înainte de plecarea la Bruxelles, unde participă la Consiliul European, a cărui agendă a fi dominată de problema migraţiei. Să-l ascultăm pe preşedintele Klaus Iohannis.
*
Klaus Iohannis: Tema migraţiei - suntem de părere că Turcia trebuie ajutată pentru a-şi îndeplini rolul pe care şi l-a asumat, acela de a opri fluxul migraţionist. Măsurile se referă la felul în care migranţii vor fi retrimişi în Turcia şi felul în care migranţii vor fi luaţi din Turcia şi aduşi în ţările din Uniunea Europeană într-un proces mult mai bine controlat decât fluxul pe care l-am văzut în decursul ultimului an. România agreează aceste măsuri, însă, trebuie spus foarte clar, cu respectarea legislaţiei europene în materie şi cu respectarea - aici trebuie să subliniem de două ori - a caracterului voluntar al relocării.
*

Radu Dobrițoiu: Domnule general, problemele Uniunii Europene sunt şi problemele României. La fel, şi această problemă declanşată, generată de migranţii care vin din Orientul Mijlociu.
Decebal Ilina: Cu siguranţă că noi nu putem bucura numai de privilegii atunci când spunem că facem parte din Uniunea Europeană, deci trebuie  să fim parte şi la succesele, şi la eşecurile pe care le trăieşte Uniunea Europeană. Deci din punctul meu de vedere, România ar trebui să fie solidară la gestionarea procesului acestuia, al emigraţiei, pentru că sunt ţări care sunt sufocate, şi nu numai Turcia, ţări foarte mici, cum e Libanul, cum e Iordania, care sunt sufocate cu milioane de oameni şi e greu de făcut din toate punctele de vedere faţă unei asemenea avalanşe. Deci din acest punct de vedere, România, sigur, aşa cum spunea şi preşedintele, nu obligată, să se ofere singură, în funcţie de posibilităţile pe care le are... Sigur că nu putem lua oricum şi pe oricine, trebuie verificaţi; nu trebuie să vedem în fiecare dintre aceşti oameni necăjiţi, care şi-au părăsit căminele, nişte potenţiali terorişit, pentru că nu sunt, mulţi dintre ei sunt oameni care suferă din cauza acestui război, pe care nu l-au provocat ei şi nu le-a cerut nimeni părerea lor când s-a început acest război...

Radu Dobrițoiu: Avem, între altele, o comunitate importantă siriană pe teritoriul României, care nu a provocat astfel de incidente, evenimente.
Decebal Ilina: Aşa este şi din acest punct de vedere, eu cred că ar trebui să facă mult mai mult şi ţările bogate, aşa-zisele ţări din zona Golfului şi mai ales Arabia Saudită, care a avut o contribuţie esenţială în destabilizarea Siriei şi văd că nu are o mare contribuţie în ceea ce priveşte gestionarea fluxului de migranţi. Dar, din punctul meu de vedere, eu cred că România ar trebui să fie mult mai tolerantă şi mult mai înţelegătoare în primirea acestor oameni.

Radu Dobrițoiu: Vladimir Putin a transmis asigurările Moscovei pentru securitatea Israelului în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu omologul său în acestă ţară.

Reporter - Dragoş Ciocîrlan, Ierusalim: Israelul doreşte să fie continuată coordonarea militară cu forţele ruse care rămân în Siria, iar preşedintele Vladimir Putin a transmis angajamentul Moscovei pentru securitatea Israelului. Preşedintele Reuven Rivlin şi omologul său rus au avut o întrevedere de trei ore. Şefii armatelor Israelului şi Rusiei sunt în favoarea unei rezoluţii a Naţiunilor Unite pentru revenirea Căştilor Albastre evacuate din bazele lor în timpul războiului civil din Siria. Din perspectiva retragerii forţelor ruse, Israelul avertizează că va acţiona împotriva încercărilor Gărzilor Revoluţionare iraniene de a se apropia de Înălţimile Golan şi pentru a contracara transferul de arme la organizaţia şiită libaneză Hezbollah, de sorginte iraniană. Retragerea forţelor ruse din Siria este şi rezultatul unor negocieri cu Arabia Saudită pentru menţinerea preţului barilului de petrol la un nivel rezonabil. Între timp, kurzii din nordul Siriei promit să repete, după exemplul din Irak, înfiinţarea unei regiuni autonome care să se conducă ca un stat independent. Poporul kurd, care numără 6,7 milioane de persoane, trăieşte într-o zonă împărţită între Turcia, Siria, Irak, şi Iran. Este un popor de luptători care dau bătaie de cap ţărilor învecinate, în special Turciei. Israelul a avut în trecut legături puternice, dar discrete cu luptătorii kurzi conduşi de Mustafa Barzani. Istoria acestuia este extrem de interesantă. A avut grad de general în armata sovietică, fiind format la şcolile militare de gherilă. Israelul a oferit în trecut instructori militari kurzilor, parte din ei aparţinând unei familii din Kurdistan. Kurzii au fost singura miliţie din Siria care a pus pe fugă la sol ISIS.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Decebal Ilina, Bulgaria reprezintă o zonă importantă de tranzit către Europa, context în care ţara vecină a luat deja o serie de măsuri pentru a-şi proteja frontierele. În Bulgaria se află de azi şi generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului-Major General al Armatei României, unde efectuează o vizită oficială la invitaţia omologului său, generalul-locotenent Constantin Popov. Discuţiile vor viza proiectele aflate în derulare în vederea implementării măsurilor stabilite prin planul de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei în flancul estic al NATO şi pregătirii participării la summitul NATO de la Varşovia - informează un comunicat oficial al Ministerului Apărării Naţionale despre vizita de două zile efectuată de generalul Nicolae Ciucă în Bulgaria. Domnule general Decebal Ilina, ne despart doar câteva sute de kilometri de graniţa cu Turcia. Trebuie să-şi ia şi România măsuri suplimentare de protejare a frontierelor aşa cum face Bulgaria?
Decebal Ilina: Eu cred că România şi-a protejat totdeauna frontierele, nu numai în asemenea situaţii de criză, cum este situaţia de faţă, şi cred că bine a făcut, pentru că trebuie să-şi gestioneze bine frontierele ţării, cu atât mai mult cu cât România doreşte să intre în spaţiul Schengen şi trebuie să dovedescă că e capabilă să-şi protejeze propriile graniţe. Deci, din acest punct de vedere, nu cred că ar trebui să-şi ia măsuri de întărire a graniţelor, cu atât mai mult cu cât România nu este o destinaţie sau o ţintă predilectă dorită de către refugiaţi. Deci, din acest punct de vedere, noi am criticat, de exemplu, atitudinea Ungariei sau a altor ţări care au făcut diferite garduri şi eu cred că trebuie să primim această imigraţie, dar cu respectarea convenţiilor internaţionale, cu respectarea regulilor de drept şi cu respectarea regulilor şi legilor fiecărei ţări. Deci, din acest punct de vedere, nu cred că generalul Ciucă are ceva de discutat cu bulgarii în ceea ce priveşte gestionarea acestei crize a refugiaţilor, ci discutarea problemelor importante de cooperare şi colaborare pentru asigurarea securităţii flancului sudic al Alianţei Atlantice.

Radu Dobrițoiu: Revenind la Siria, la retragerea anunţată de Rusia, putem vorbi despre o încercare a Moscovei de a evita experienţa din Afganistan totodată?
Decebal Ilina: Da, probabil că au învăţat din experienţa din Afganistan, cu atât mai mult cu cât ştim bine că, spuneaţi dvs despre relaţiile cu Israelul, înainte de a face acest pas de a face intervenţia în spaţiul sirian, a avut discuţii cu principalele forţe, cu Arabia Saudită, cu Israelul, Netanyahu a făcut o vizită cu principalii consilierii lui militari la Moscova, cu Iranul, generalul Soleimani, care este comandantul trupelor speciale din Găzrile Revoluţiei, de asemenea, a fost foarte aproape de această pregătire a deplasării şi, de asemenea, cu Turcia, inclusiv Erdogan s-a deplasat la Moscova, deci din acest punct de vedere ei au învăţat foarte mult, au ştiut să-şi coordoneze acţiunile cu ţările din zonă şi au ştiut să se retragă la timp. Spuneam că o componentă era şi componenta aceasta financiară. Păi, trebuie să luăm în considerare că atunci când au fost lansate rachetele acelea de croazieră din Marea Caspică, 26 de rachete...
Radu Dobrițoiu: O demonstraţie în forţă.
Decebal Ilina: O demonstraţie în forţă... 26 de rachete care s-au deplasat 1.500 km spre ţinte foarte bine alese şi foarte bine selectate, la distanţă de 50 m de sol fără să poată fi descoperite şi detectate de nici un radar, cu camere de luat vederi pe ele care, în legătură cu sateliţii, îi arătau comandantul flotei care le trimisese locul în care aterizează şi efectul, dar trebuie să avem în vedere că 26 de ţinte înmulţit cu 11 milioane de dolari, cât costă o ţintă, era o sumă foarte mare.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, momentul anunţului Moscovei coincide cu începutul convorbirilor de la Geneva, cum am amintit, pentru găsirea unei soluţii pentru criza din Siria pare să fie un semnal clar transmis preşedintelui Assad că ar fi mai bine să intre cu bună credinţă în negocieri. Este punctul de vedere susţinut în SUA, de unde transmite Doina Saiciuc.

*
Reporter - Doina Saiciuc: Unii analişti spun că anunţul Moscovei nu este un rezultat prost pentru Casa Albă, care a fost destul de temperată în ce priveşte perspectiva schimbării regimului sirian, în ciuda condamnărilor publice şi de rutină ale brutalităţii lui Assad şi a regimului său împotriva propriei populaţii. Lecţiei Libiei şi ale Irakului, unde înlăturarea dictatorilor seculari a încurajat elementele extremiste, răspândind un şi mai mare haos, au umbrit toate deliberările privind înlăturarea lui Assad şi recunoaşterea rolului pe care aliaţii lui, Moscova şi Teheranul, îl joacă în ce priveşte o soluţionare în Siria. Unele voci la Washington spun că anunţul brusc al Rusiei privind retragerea trupelor din Siria ridică mai multe semne de întrebare în legătură cu abordarea Casei Albe, care avertizase Moscova că va fi târâtă într-o situaţie foarte dificilă. Casa Albă a fost pusă apoi în situaţia de a vedea că forţele lui Assad câştigă un teren considerabil împotriva miliţiilor rebele susţinute de SUA şi aliaţii săi. Analistul Nikolai Pakhomov, de la Consiliul rus pentru Afaceri Internaţionale, cu sediul la New York, spune că există îndoieli că Rusia şi-a atins toate obiectivele în Siria, dar că este greu ca cineva să dispute faptul că operaţiunile militare ale Rusiei au asigurat circumstanţele actualei încetări a focului.
*

Radu Dobrițoiu: Domnule general Decebal Ilina, s-a amintit că au existat discuţii între Moscova şi Washington despre această retragere, există chiar informaţii că Washingtonul a fost anunţat cam cu trei zile înainte de aceste manevre care nu se pot întâmpla, totuşi, fără o anumită pregătire prealabilă.
Decebal Ilina: Da, eu cred că ăsta e un succes diplomatic pe care îl repurtează Moscova după succesul diplomatic de acum trei ani, aproape trei ani, când au reuşit cu acordul acela de distrugere a armelor nucleare din Siria...
Radu Dobrițoiu: Chimice!
Decebal Ilina: Scuzaţi... armelor chimice...
Radu Dobrițoiu: Pe teritoriul Rusiei, ne aducem aminte.
Decebal Ilina: Exact... şi după două decenii, aş spune eu negre, ale diplomaţiei ruse, începând cu încercările lor de a apăra serbia, Kosovo, Georgia, Ucraina ş.a.m.d.. Deci, din acest punct de vedere, eu sunt convins că ei s-au coordonat. Acum, părerea mea este că, pe de o parte, Rusia trebuie să facă presiuni asupra lui Bashar al-Assad şi a armatei siriene ca negocierile acestea de la Geneva să cunoască progrese şi, pe de altă parte, Statele Unite ale Americii trebuie să facă, împotriva rebelilor sau împotriva opozanţilor,a şa-zişilor opozanţi presiuni, pentru că aceştia discută deocamdată prin interpret, nici nu vor să discute unii cu ceilalţi, adică lucrurile sunt destul de greu de depăşit în mentalul oamenilor.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, potrivit unui scenariu anticipat de prietenul emisiunii "Euratlantica", domnul Claudiu Degeratu, prietenul emisiunii "Euratlantica", evoluţia pentru Siria ar cuprinde în următoarele 18 luni, într-un mod pesimist, următoarele etape: primele şase luni petnru desemnarea unui guvern de largă uniune naţională după convorbirile de la Geneva, în următoarele 12 luni după aceea pentru realizarea unei reforme a statului şi Constituţiei siriene, Assad pleacă modest, dar demn în iulie 2017. Claudiu Degeratu are şi un scenariu pestimist pe 36 de luni: primele 12-18 luni un guvern Assad cosmetizat de o parţială uniune naţională, în paralel cu negocieri lente şi obstrucţionate, următoarele 18 luni pentru realizarea unei reforme a statului şi Constituţiei sieriene, de asemenea în 2018 pleacă modest, dar demn, în martie. Ce spuneţi de cele două scenarii? Foarte scurt.

Decebal Ilina: Păi, eu cred că aceste negoceiri care au început nu au altă şansă decât să conducă la un succes, pentru că alternativa, planul B, este începerea din nou a războiului. Va urma a doua rundă de negocieri începând cu 24 martie şi a treia rundă de negocieri care probabil se va încheia cu un acord de încetare a focului. Assad cu siguranţă că va trebui să plece, modificarea constituţiei va trebui făcută, trebuie să vină un guvern de uniune naţională dar care să nu fie sectant, care să fie credibil şi care să fie tolerant.

"Euroatlantica" la final, ediţie în care am vorbit despre republica sirian între ceea ce înseamnă retragerea rusească şi viitorul acestei zone de conflict. Invitatul ediţiei a fost generalul Decebal Ilina. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".


Etichete Retragere ruseasca SiriaPutin retragere Siriaemisiunea Euroatlanticageneralul Decebal Ilinadespre retragere ruseasca Siriaarmata Rusiei Siriabaze rusesti SiriaS300 Siriaavioane de lupta SiriaRusia in Siria

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live