Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: 100% MUZICĂ Joi, 24 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

30 Mai 2017
Vizualizari: 1640
Comentează add

Invitat : prof.dr. Ion Giurcă – Universitatea „Hyperion”, Bucureşti

„Reorganizarea Armatei Române, martie – iunie 1917” „Reorganizarea Armatei Române, martie – iunie 1917” - Conține audio

george-popescu

 Militari români la un exerciţiu de cunoaştere a noilor arme. Credit: rador.ro

Sunt două situaţii. Una în care greşeala poate fi îndreptată, cea de-a doua, când nu mai poate fi îndreptată nicicum.

 

Erorile campaniei militare din a doua jumătate a anului 1916 au fost în cea mai mare parte îndreptate printr-un efort coordonat şi exercitat în condiţii excepţionale sau altfel spus „când ajunsese cuţitul la os”.

 

În aceşti termeni poate fi definită starea armatei române după decembrie 1916.

 

Oprirea frontului la porţile Moldovei a oferit un răgaz Armatei Române să se reorganizeze pentru a-şi apăra hotarele ce-i mai rămăsese şi eventual să spere la o recucerire a celor pierdute.

 

O operaţiune cu suport occidental în care rolul Franţei a fost considerabil, o reorganizare ce reprezenta dotare, antrenare şi schimbarea tehnicii de luptă de până atunci.

 

Un proces rapid care a consumat multe resurse financiare şi umane, dar care şi-a dovedit eficienţa. După 6 august 1917 în condiţiile în care Rusia practic a ieşit din război, lăsând România la cheremul adversarilor săi, obiectivul păstrării Moldovei a fost îndeplinit.

 

Ce n-avea armata română la finele anului 1916 şi i-a adus această reorganizare ? O modelare articulată a trupelor după principiul fiecare divizie să fie formată, dotată şi antrenată în aşa fel încât să reziste singură în faţa unui adversar dacă este cu putinţă cât mai mult timp în condiţii de război.

 

Apoi o creştere a proproţiei de armament portabil automat de la o mitralieră la 25 pentru un batalion. O asigurare a muniţiei şi crearea unui surplus dacă este posibil pentru fiecare tip de arme folosite în funcţie de obiectivele propuse şi în concordanţă cu terenul utlizat.

 

O instruire temeinică aplicativă a militarilor din trupă, pregătire de specialitate pe arme pentru mai mult de patru mii de ofiţeri, dezangajarea structurilor paralele din Armata Română care mai mult complicau situaţiile în loc de a aduce mai multă supleţe.

 

Selectarea corpului ofiţeresc superior – colonei şi generali, buni teoreticieni, însă complet nepregătiţi pentru acţiuni practice ce au stat la baza producerilor erorilor din campania precedentă şi trecerea lor în cadru disponibil sau în rezervă, întărirea propagandei de război şi influenţarea pozitivă a militarilor de rând pentru cauza politică justă a conflictului de pe frontul românesc, îndiguirea febrei bolşevice după februarie-martie 1917 şi chiar mai târziu răspândită de militarii ruşi aliaţi.

 

Realizarea unui plan general de apărare şi respingerea a adversarului pentru lunile ce urmau, cât şi dezvoltarea colaborării cu aliatul rus ce până atunci stagnase sau chiar se afla într-o situaţie regresivă.

 

Impunerea şi realizarea unei colaborării între arme diferite: aviaţia, reconsolidată cu artileria şi trupele de uscat, o premieră pentru istoricul modern al conflictului în care se angajase România.

 

Concepţie şi conducere românească pentru executarea noului plan de apărare şi eventual de relauare a ofensivei dinspre Moldova către teritoriile ocupate de inamic.

 

Reorganizarea Armatei Române s-a făcut în condiţii excepţionale dacă luăm în considerarea volatilitatea stării de spirit a aliatului rus, cadenţa dificilă a aprovizionării cu material de război din partea Aliaţilor occidentali, epidemiile de tifos exantematic şi febră recurentă, iarna foarte aspră, aglomeraţia populaţiei civile refugiate în Moldova, dar şi imperfecţiunile administrative.

 

În ciuda acestor impedimente, planul a fost pe punctul de a răsturna dominaţia şi superioritatea adversarului, însă în orice caz a oferit o altă bază de negociere între părţi în lunile care au urmat, până la ieşirea definitivă şi dezastruoasă a Rusiei din război, în martie 1918 şi încheiera unei păci temporare de către noi..

 

AUDIO: „Istorica”, ediţia din 29 mai 2017

 

Contribuţii editoriale : dl. dr. Emil Boboescu de la Muzeul Militar Naţional despre uniformele Armatei Române în prejma şi în timpul războiului. Un interviu de Mirela Băzăvan.

 

Regia de montaj : Nicu Tănase

 

Regia de emisie : Ileana Băjenaru şi Costin Iorgulescu

 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.  

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).    

             

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.      

   

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro  


Etichete reorganizaredotarearmament modernavioanerecunoaşterebombardamenteartilerieunităţiofişersoldatturpăinstruireMisiunea Militară Francezăcomandamentplan de apărareromânescaliatul rusbolşevismrevoluţiepatrioticpropagandăobiective politice

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live