Reformele din justiţie denunţate în Polonia de judecătorii Curţii Supreme
Ansamblul judecătorilor de la Curtea Supremă poloneză au denunţat marţi drept “neconstituţionale” amplele schimbări din sistemul judiciar.
16 Ianuarie 2018, 20:21
Ansamblul judecătorilor de la Curtea Supremă poloneză au denunţat drept 'neconstituţionale' amplele schimbări din sistemul judiciar promovate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare la Varşovia.
Noile legi în vigoare referitoare la Curtea Supremă, la Consiliul Naţional al Magistraturii şi la tribunalele de drept comun au fost 'pregătite cu încălcarea regulilor fundamentale ale creării legii', arată o declaraţie adoptată de Adunarea generală a judecătorilor Curţii Supreme, informează Agenţia France Presse.
Declaraţia a fost adoptată cu 69 de voturi pentru, trei voturi contra şi trei abţineri.
Noile dispoziţii 'contravin normelor Constituţiei Republicii Poloneze, încalcă principiul separaţiei puterilor, independenţa tribunalelor şi inamovibilitatea judecătorilor', subliniază textul declaraţiei publicate pe site-ul Curţii Supreme poloneze.
Legea promulgată duminică de preşedintele polonez Andrzej Duda pune capăt mandatului a aproape jumătate dintre judecătorii Curţii Supreme, printre care şi preşedinta instituţiei, Malgorzata Gersdorf. Aceasta din urmă a denunţat ceea ce a numit o 'lovitură de forţă' contra Curţii Supreme.
Preşedintele Consiliului Naţional al Magistraturii polonez, Dariusz Zawistowski, a decis vineri să demisioneze 'în semn de protest' contra controversatei reforme a sistemului judiciar.
Comisia Europeană a anunţat la 20 decembrie lansarea procedurii de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
Într-o primă fază, precum cea iniţiată de executivul comunitar în 20 decembrie, articolul 7 permite ''a se constata existenţa unui risc clar de încălcare gravă'' a statului de drept într-un stat membru, cu votul a cel puţin 22 de ţări din UE. Eventualele sancţiuni, aşa cum este retragerea dreptului de vot, nu pot interveni decât într-o fază ulterioară, care presupune un vot cu unanimitate al statelor membre (cu excepţia ţării vizate).
