Radiofonie românească: Radio Basarabia

Pe 1 decembrie 2011, Radio România lansează în Republica Moldova postul Radio Chişinău, la ora actuală Arena FM.

Dar implicarea Radiodifuziunii Române în zona audiovizualului din Republica Moldova este veche de peste 72 de ani.

Inaugurat la data de 8 octombrie 1939, Postul de Emisie Radio Basarabia de la Chişinău a permis dezvoltarea şi consolidarea reţelei de radiofonie românească dar este, în acelaşi timp, şi un răspuns al regimului autoritar condus de Carol al II-lea în faţa expansiunii comunismului sovietic.

Primăria Chişinău a cedat Societăţii Române de Radiodifuziune, în 1937, clădirea fostului Teatru Puşkin din strada Carol I pentru a deschide noul post de radio.

Radio Basarabia a fost dotat cu material tehnic de la Societatea Română de Radiodifuziune.

"...e bine de ştiut că Radio-Chişinău a fost construit din rezervele de material tehnic ale Societăţii Române de Radio, modificate şi adaptate noii lor meniri. Nu s-au adus din străinătate decât foarte puţine piese noi, strict trebuincioase. Într-o epocă în care fiecare leu contează, economia făcută prin această bună gospodărire este cât se poate de lăudabilă. Odată montarea postului începută, s-au născut o serie de probleme tehnice pe care inginerii noştrii le-au soluţionat practic, la faţa locului pentru ca emisiunile noului post să domine perfect regiunea de Nord-Est a ţării până în cele mai ascunse unghere ale ei”, afirma Dan Sărăţeanu, Director General între 1937-1940.

--fb1Propaganda anti-românească desfăşurată de posturile maghiare, sovietice şi bulgare şi slaba recepţie a postului Radio Bucureşti în zonele limitrofe ale ţării au determinat guvernul şi Marele Stat Major să ceară instalarea unor emiţătoare la Timişoara, Cluj şi mai ales în Basarabia. Aici, între Siret şi Nistru se recepţionau foarte bine emisiunile bolşevice cu un puternic caracter revizionist în timp ce programele româneşti nu reuşeau să asigure buna informare a radio-ascultătorilor.

Soluţia propusă de inginerul Gheorghe Ciolac prevedea un post de emisie la Chişinău şi legarea studiourilor din Chişinău şi Iaşi prin cablu aerian.

"Prin instalarea acestui post de radio emisiune la Chişinău se va putea desfăşura, cât mai larg, atât propaganda cât şi cultura naţională, astfel ca ea să fie cunoscută de toţi locuitorii acestei provincii, ceea ce este în interesul Ţării. Afară de aceasta, Chişinăul, fiind un centru de cultură foarte dezvoltat, postul de radio ar da prilejul intelectualilor, artiştilor şi instituţiilor de cultură să manifeste şi să contribuie la programele ce se vor emite, răspândind astfel învăţătura şi cultura românească peste hotare şi în toate straturile sociale” se arăta în jurnalul primăriei Chişinău care cedează Societăţii Române de Radiodifuziune, în 1937, clădirea fostului Teatru Puşkin din strada Carol I.

Conducerea radioului din care făceau parte Dan Sărăţeanu (director general), prof. Dragomir Hurmuzescu, Pamfil Şeicaru, Ştefan Şoimescu ş.a. a decis ca denumirea noului post să fie Radio Basarabia dar şi tranformarea fostului emiţător de la Bod - judeţul Braşov.

Firma Marconi urma să instaleze la Chişinău emiţătorul de 20 kw. care a devenit cel mai bun din ţară datorită antenei moderne anti-fading care reduce radiaţia şi favorizează propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafaţa solului - Revista Radio Universul 1939.

Lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Puşkin au început în iarna anului 1937 iar contractele pentru refacerea instalaţiilor şi dotarea tehnică au fost atribuite unor firme din ţară dar şi din străinătate. Măsurătorile efectuate după montarea postului au demonstrat că Radio-Basarabia acoperă cu rezultate foarte bune teritoriul dintre Siret şi Nistru.

Recepţia era clară şi puternică, atât ziua cât şi noaptea, eliminând practic influenţa posturilor ruseşti de la Tiraspol şi Odessa. Emisiunile experimentale au început în primele zile din iunie 1939 dar programul zilnic era redus la 2 ore, între 21 00 şi 23 00.

Inaugurarea Radio Basarabia

Radio Basarabia, condus iniţial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939 prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropoliei din Chişinău.

--fb2Postul avea un program propriu, difuzat la început între orele 14.00-14.45 şi 21.00-22.15, iar puţin mai târziu între orele 14.00-15.15 şi 21.00-23.00.

Programul era alcătuit în întregime din emisiuni muzicale şi din radiojurnale în limbile română şi rusă.

Postul avea o antenă amplasată pe 3 piloni, neancoraţi, cu înălţimea de 110 metri, fiecare la o distanţă de 150 metri unul faţă de celălalt. Priza în pământ a antenei era radială şi avea 120 de fire.

Puterea sa de emisie putea fi sporită de la 20 kw până la aproape 200 kw iar recepţia era posibilă până la Moscova sau Leningrad datorită propagării directe a undei.

Cele trei studiouri (cel mare destinat orchestrelor simfonice, corurilor fanfarei şi operei, cel mijlociu pentru muzică de cameră şi solişti, iar al treilea alocat conferenţiarilor şi crainicilor) au fost dotate şi tratate acustic cu cea mai modernă aparatură.

Programele Radio Basarabia

Radio Basarabia avea în structură şase servicii: Direcţia şi Secretariatul, Serviciul Tehnic, Serviciul Programelor, Serviciul Administrativ, Serviciul Contenciosului şi cel Comercial.

Programele şi conferinţele se expediau Direcţiei Generale a SRR pentru a fi vizate, foaia de control cu programul zilnic se redacta înainte de orele 11.00 iar "Bunul de microfon" pentru programul muzical era semnat de şeful Serviciului muzical şi apoi predat Directorului pentru "Bunul de emisiune” - dosar nr. 33 din 1940, Arhiva scrisă a SRR.

Programul Muzical era structurat cu cinci săptămâni înainte de difuzare şi principiul general este de împletire a a muzicii uşoare cu muzica grea pentru a nu obosi auditoriul.

O deosebită atenţie era dată folklorului muzical, soliştii tarafurilor trebuiau să treacă o probă de voce (în limba română) iar textul melodiei se viza de către şeful secţiei literare.

Cât priveşte programul vorbit alcătuie de serviciul literar, acesta trebuia să se integreze în "nevoile de moment ale sufletului românesc" se arată în instrucţiunile pentru funcţionarea Postului.

"Cuvântul va fi legat de actualitate, ori va actualiza, potrivit cerinţelor vremii fapte şi idei ale trecutului. Cuvântul ce se va emite, trebuie să aducă probleme curente, să iniţieze şi să informeze. Radioul trebuie să lupte pentru ţară, pentru credinţă, pentru lege şi monarhie. Conferenţiarii, lectorii şi cronicarii vor fi aleşi dintre cărturarii, oamenii de ştiinţă şi scriitorii noştrii recunoscuţi. Nu se va îngădui în conferinţe, în cronici şi lecturi nimic polemic, agresiv, trivial, imoral aţâţător la ură contra ordinei de stat, sau deunător legăturilor noastre cu străinătatea."

Conferenţiarii propuşi erau invitaţi să-şi trimită textele cu 10 zile înainte de difuzare iar prelegerile trebuiau să fie însoţite de referatul şefului serviciului literar care se aproba la Bucureşti.

Radio Basarabia, pierdut în 1940

Invadarea Basarabiei de către armatele sovietice în iunie 1940 a însemnat pierderea postului Radio Basarabia.

Totuşi, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul şi arhiva au fost retrase la Huşi, dar nu şi emiţătorul de 20 kw.

După revenirea armatelor şi a administraţiei române în Basarabia, SRR i-a trimis la Chişinău pe ing. Emil Petraşcu şi pe Alexandru Hodoş pentru a evalua pagubele produse de armatele ruseşti în retragere.

Clădirea postului, emiţătorul şi pilonii antenei au fost distruse prin dinamitare iar toate aparatele de radio-recepţie fuseseră confiscate.

Deschiderea postului Radio Moldova de la Iaşi, în noiembrie 1941 a permis reluarea transmisiilor de radio în ţinuturile Moldovei, Bucovinei, Basarabiei şi Transnistriei.

Acesta va emite neîntrerupt până în martie 1944 atunci când realităţile de pe front au impus evacuarea lui.