Probleme nerezolvate la început de an şcolar

În ciuda numărului mare de şcoli care nu au obţinut avizul sanitar de funcţionare, procentul acestora din total a mai scăzut faţă de anii trecuţi - transmite de la ministerul educaţiei, reporterul Cristina Iliescu.

Procedura de avizare continuă şi după 16 septembrie, arată ministrul Remus Pricopie, care spunea astăzi că în noul an şcolar situaţia s-a îmbunătăţit cu aproximativ 5%.

"Ştiţi bine că aceasta este o problemă veche a şcolilor din România, iar ea este determinată în primul şi primul rând de infrastructura la nivelul fiecărei comunităţi, în special în mediul rural; acolo unde nu avem canalizare şi apă curentă, nu se pot obţine, conform legii, avizele sanitare.

"Ca o radiografie a momentului, vorbim de 76%, aproximativ 76% dintre şcoli. Diferenţele sunt destul de mari între judeţe. Astfel, avem judeţe care au 97-98% dintre şcoli autorizaţie sanitară şi avem judeţe unde vorbim de 30-40%" a mai spus Remus Pricopie.

Ca de fiecare dată, anul şcolar începe cu o grămadă de probleme rămase nerezolvate.

Inspectoratele şcolare judeţene şi cel al municipiului Bucureşti prezintă astăzi, în ultima zi de vacanţă, situaţia din unităţile de învăţământ pe care le coordonează.

Corespondenţii Radio România Actualităţi transmit informaţii din ţară.

Elevii romi, "dezinteresaţi de studii"

Elevii de etnie romă din judeţul Caraş Severin care au terminat clasa a VIII-a sunt dezinteresaţi să-şi continue studiile.

Doar 30 de elevi au fost repartizaţi în locurile speciale pe care le au la dispoziţie în fiecare liceu din judeţ.

Are detalii despre situaţia înscrierilor corespondentul Radio România, Mario Balint.

În judeţul Caraş Severin extrem de puţini elevi de etnie romă aleg să-şi asume identitatea şi, în consecinţă, foarte puţini dintre aceştia beneficiază de repartizarea la licee pe locurile speciale alocate de ministerul educaţiei.

Profesorul Ionel Moatăr, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar General al judeţului Caraş Severin.

"Fiecare unitate de învăţământ a avut un loc special la fiecare clasă de clasa a IX-a alocat pentru elevii de etnie romă. În acest an, la noi în judeţ au fost înscrişi şi şi-au asumat etnia romă 32 de elevi. 2 dintre aceşti elevi nu au susţinut examenul de evaluare naţională şi, în consecinţă, nu au putut fi repartizaţi în prima etapă pe locurile speciale pentru romi. Asta înseamnă că 30 dintre ei au fost repartizaţi pe locurile speciale pentru romi", spune Ionel Moatăr.

Cei mai mulţi elevi de etnie romă au ales liceele tehnologice

"Iniţial au fost date 50 de recomandări de la organizaţiile rome. În judeţul nostru avem mai mulţi elevi de etnie romă, dar, din cauza faptului că nu îşi asumă etnia, ei merg pe repartizarea naţională, pe filiera normală" a mai spus Ionel Moatăr.

Anul trecut, în liceele din judeţul Caraş Severin s-au înscris 30 de elevi romi şi au fost repartizaţi doar 27.

Aproximativ 30% dintre elevii declaraţi de etnie romă ajung să susţină examenele naţionale din clasa a VIII-a, în condiţiile în care specialiştii atrag atenţia că scăderea abandonului şcolar este un obiectiv care trebuie susţinut prin politici de încadrare timpurie în invăţământ.

Aceştia mai spun că înscrierea şi frecventarea educaţiei încă de la gradiniţă formează obiceiurile necesare care să ajute la continuarea studiilor pe termen lung.

Oana Livadariu, responsabil programe din cadrul organizaţiei "Ovidiu Rom", despre situaţia şcolară a copiilor de etnie romă:

"În jur de 70% nu termină opt clase. Copiii foarte săraci nu pornesc de pe acelaşi nivel cu colegii lor. Încet-încet îi frustrează faptul că nu reuşesc să înţeleagă şcoala. Există o statistică a Băncii Mondiale din 2012 care spune că înscrierea la grădiniţă a copiilor romi este undeva la 37%, dar există o diferenţă între rata copiilor înscrişi şi rata copiilor care frecventează, pentru că de fapt acolo este o foarte mare problemă.

"Dacă noi nu investim în educaţia celor mai săraci, care au şi o rată a natalităţii de cel puţin două ori mai mare, generaţia tânără o să fie din ce în ce mai săracă şi, în sfârşit, nu o să aibă cine să ne plătească pensiile şi vor fi din ce în ce mai mulţi şomeri", a mai spus Oana Livadariu.

La Ploieşti "nu mai sunt căutaţi petrolişti"

Singurul liceu cu profil de industrie petrolieră din Ploieşti nu va organiza cursuri pentru clasa a IX-a din cauza numărului insuficient de elevi şi în acest an.

Doar şapte elevi au optat pentru acest liceu în condiţiile în care oraşul este un centru recunoscut al industriei petroliere.

În oraşul aurului negru şi al celor patru rafinării, unde din tată în fiu era o mândrie să fii petrolist, anul acesta nu s-a putut crea nici măcar o clasă, a IX-a, la singurul liceu de profil.

La Liceul Tehnologic pentru Industrie Petrolieră din Ploieşti s-au înscris pentru clasa a IX-a doi elevi la profilul electro şi cinci la mecanică.

Inspectoratul Şcolar Prahova a decis să-i transfere pe aceştia la alte licee industriale, iar la unitatea şcolară de profil petrolier nu se va crea clasa a IX-a.

Situaţia este prezentată de inspectorul şcolar general, profesor Horia Toma.

"De foarte multă vreme, acest liceu se confruntă cu lipsă de credibilitate. Pe de altă parte, el este situat într-o zonă marginală a municipiului Ploieşti. Modalităţile de a ajunge la acel liceu sunt destul de reduse. Elevii navetişti pot ajunge foarte greu la liceul respectiv şi nu în ultimul rând interesul pentru specializarea respectivă este foarte redus, chiar dacă, aşa cum constatăm, la Universitatea de Petrol şi Gaze interesul a crescut pentru specializarea foraj. Ceea ce este interesant este însă că viitorii studenţi vin în special de la liceele de elită" spune Horia Toma.

În Timiş, toate şcolile se vor deschide luni, informează Alina Bujancă, dar zece la sută din acestea nu sunt avizate sanitar, în principal din cauza lipsei apei potabile.

În unele şcoli, şantierele continuă şi săptămâna viitoare, după prima zi de şcoală.

Pentru aproximativ 800 de catedre, nu s-au găsit dascăli, aşa că directorii de şcoli vor apela chiar şi la cadre didactice necalificate sau la pensionari.

Condiţii proaste în multe şcoli

Autorităţile din Dolj spun că mai bine de 25 la suta dintre şcolile din judeţ nu pot primi avizul sanitar de funcţionare, pentru că au toaletele în curte sau chiar mai departe de curtea scolii, după cum transmite corespondentul Florin Chiru.

Un caz deosebit este cel al şcolii din localitatea Izvoare, acolo unde toaleta se află peste stradă şi nu este prevăzută cu fosă septică.

Deşi a fost construită în urmă cu şapte ani, cu 1,7 miliarde de lei, toaleta este încă nefuncţională.

Inspectorul şcolar general Georgică Bercea a mai declarat că din cele 587 de structuri scolare, doar 117 au asigurată paza, în 175 dintre ele fiind montate sisteme de supraveghere video.

În ciuda numărului mare de şcoli care nu au obţinut avizul sanitar de funcţionare, procentul acestora din total a mai scăzut faţă de anii trecuţi.

Procedura de avizare continuă şi după 16 septembrie, arată ministrul Remus Procopie, care spunea astăzi că în noul an şcolar situaţia s-a îmbunătăţit cu aproximativ 5 procente.

Abonamentele de transport "neachitate încă"

În Sibiu, aproape o treime dintre profesori şi învăţători sunt suplinitori, iar în peste un sfert dintre şcoli se desfăşoară învăţământ simultan, adică elevi din clase diferite studiază împreună, transmite Carmen Vulcan.

Problema deficitului de cadre didactice a fost rezolvată şi în Bucureşti, cu dascăli pensionari sau care predau a doua specialitate şi doar aproape un procent şi jumătate din catedre sunt ocupate de neprofesionişti, dă asigurări Inspectoratul Şcolar Municipal.

În Covasna, programul "Cornul şi laptele" nu va fi activ din primele zile ale noului an şcolar, pentru că firma care a câştigat licitaţia a dat faliment. Consiliul Judeţean a derulat, în schimb, programul "Primul ghiozdan", prin care fiecare boboc în clasa pregătitoare a fost sprijinit în pregătirile pentru şcoală.

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean dă asigurări că nu vor mai fi problemele de anul trecut cu decontarea cheltuielilor de transport şi se caută şi soluţii pentru a stinge datoriile restante, după cum transmite Oana Negrea.

Ministerul educaţiei datorează elevilor din judeţul Covasna aproape două milioane de lei pentru abonamentele de navetă.

Ultimul decont, în valoare de 640.000 de lei, a acoperit restanţa până în luna noiembrie a anului trecut, iar elevii nu exclud posibilitatea de ieşi în stradă, aşa cum au făcut şi în urmă cu câteva luni.

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna a menţionat că ministerul educaţiei a prevăzut din acest an şcolar reguli mult mai clare în ce priveşte naveta elevilor, care nu mai dau posibilitatea firmelor de transport să facă jonglerii cu preţul.

Prin urmare, abonamentele vor fi decontate la timp şi se vor căuta soluţii pentru plata restanţelor până la sfârşitul acestui an.