Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a prezentat Cartea Albă a Uniunii

 "Pe 25 martie, atunci când aniversăm 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, vom marca şi naşterea UE a celor 27 de state membre" - a spus ieri, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Bruxelles.

În Plenul Parlamentului European, Juncker a prezentat cinci scenarii posibile pentru viitorul UE într-o aşa numită Carte Albă. Documentul este contribuţia Comisiei Europene pentru întâlnirea la nivel înalt de la Roma de la sfârşitul lunii martie.  

"A fost nevoie de un duş extrem de rece pentru ca UE să realizeze că ceva trebuie schimbat. Mulţi consideră Brexit-ul o mare greşeală, inclusiv mulţi din interiorul Marii Britanii, însă aceasta nu înseamnă că Europa nu poate să meargă mai departe" - a spus ieri, preşedintele Comisiei Europene în faţa eurodeputaţilor.

În Cartea Albă a viitorului UE, Comisia Europeană a prezentat cinci scenarii posibile pentru următorii aproape 10 ani. Iată-le pe scurt:

Europa ar putea să continue ca până acum, în spiritul declaraţiei de la Bratislava din 2016, să continue să implementeze actuala agendă de reformă.  Este un prim scenariu.

Europa ar putea să rămână focalizată doar pe piaţa unică, aceasta înseamnă că Europa nu se mai ocupă împreună de probleme cum sunt migraţia, securitatea, apărarea.

Un al treilea scenariu prezintă o Europă cu două viteze. Cu alte cuvinte, ţările care vor şi pot lucrează împreună în anumite domenii, iar celelalte se pot alătura mai târziu. Modelul Schengen este un bun exemplu.

Scenariul cu nr. 4 din documentul Comisiei Europene propune o Europă care să se concentreze pe anumite domenii importante şi să obţină rezultate mai rapide, domenii ca securitate, luptă împotriva terorismului, telecomunicaţii.

Şi în sfârşit un ultim scenariu este pus sub titlul "mult mai mult împreună", cu alte cuvinte, adâncirea integrării Europene.

Deşi intitulat Cartea Albă, documentul a stârnit imediat reacţii vehemente din partea eurodeputaţilor, care au condamnat un scenariu sau altul. De exemplu, varianta unei Europe cu mai multe viteze a fost subiectul intervenţiei eurodeputatului social-democrat Victor Boştinaru.  

Victor Boştinaru: "Noi ne opunem ideii unei Europe cu două sau mai multe viteze, care este periculoasă, iar momentul ales pentru prezentarea ei este cel mai nepotrivit cu putinţă. Această propunere nu poate decât să genereze noi diviziuni, îngrijorare, frustrări şi chiar umilinţă, inclusiv în societăţi profund convinse de importanţa proiectului european şi dispuse să coopereze loial şi în toate formele pentru consolidarea UE, aşa cum este cea din ţara mea".  

Liberalul Guy Verhofstadt, care a prezentat şi el o propunere privind viitorul UE, elimină din start primele trei scenarii şi se uită doar la ultimele două şi pledează pentru un proces de reflecţie inter-instituţională.  

"Astfel încât să nu vorbim aici numai despre Brexit. Să începem în paralel o reformă pozitivă, optimistă, ofensivă a Uniunii. Nu este numai o poveste negativă a unei ţări care pleacă, ci şi una pozitivă a celor 27 de ţări, care ştiu că destinul lor este unitatea europeană" - a mai spus Verhofstadt.  

La finalul dezbaterii, Juncker a părut chiar iritat de faptul că nu s-a înţeles că această Carte Albă nu este decât un instrument care declanşează dezbaterea despre viitorul UE.

"Dacă am fi venit cu un singur scenariu am fi fost acuzaţi că vrem să înăbuşim dezbaterea, că vrem să impunem că nu ascultăm" - a spus Jean-Claude Juncker.  

Jean-Claude Juncker: "Aş folosi chiar cuvinte mai dure dacă nu m-aş afla în Parlamentul European, dar până la urmă, ce vreţi de la noi? Grupul socialist critică faptul că nu am venit cu o propunere concretă. Rog grupul socialist să aleagă una dintre variante şi să-mi spună care este aceea, dar să nu uite să vorbească şi cu premierii socialişti din Europa".

Etichete Comisia EuropeanaCartea AlbaJunckerVictor BostinaruGuy VerhofstadtBrexit

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului: