Presa din România în era digitală

Viitorul presei in contextul implementării Directivei europene pentru copyrighting a fost principalul subiect abordat la conferinta organizată de DC MEDIA GROUP, cu sprijinul GOOGLE.

Jurnaliști, lideri politici, specialiști în comunicare, reprezentanți ai mediului academic au discutat despre modalitatea și efectele pe care implementarea acestei directive le poate avea asupra accesului publicului la informatii de calitate.

Unul dintre riscurile majore este acela că, prin introducerea unei taxe, ar putea fi incurajate fakenews-urile.

“Consumul de stiri false ar putea inlocui consumul de stiri de calitate”, apreciază Val Vâlcu, director DC Media Group.

Revoluția digitala va avea un impact similar revoluției industriale, consideră președintele Senatului, Teodor Meleșcanu.

În acest context, el a atras atenția asupra dezinformării care “este tot o formă de comunicare, dar care renunță la fapte, servind interese maligne, statale sau non-statale”, adăugând că fenomentul dezinformării este parte din amenințările emergente sau hibride.

Și vicepreședintele Senatului, Alina Gorghiu, este interesată de identificarea celei mai bune soluții care să asigure consolidarea mediului democratic.

“Din perspectiva unui om politic, vă pot spune că una dintre temele care mă preocupă mult este chestiunea funcționării democrației în era digitală, iar în acest plan modul de comunicare al instituțiilor publice este esențial, rolul presei este esențial, modul în care votăm, inclusiv electronic, este esențial.Sunt dosare care se impun a fi abordate cu curaj. Și voi susține toate măsurile legislative ce vor fi propuse pentru a adapta România la era digitală – de la adaptarea și modernizarea legislației privind accesul la informațiile publice la combaterea fake news-urilor", a scris Alina Gorghiu pe Facebook.

Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, crede ca marea provocarea este aceea de a identifica cele mai potrivite soluții pentru ca Directiva COPYRIGHT să aibă sens pentru mediul din România, în contextul în care tendința globală este aceea că publicul nu mai vrea să plătească pentru conținut.

“CJI a facut lobby împotriva Directivei, în special articolele 11 și 13, deoarece taxa pe link creeează mai multe probleme de aplicare, decât incearcă să rezolve. Marele elefant, despre care vorbim prea puțin, este acela că pentru presa din România banii care vin de platformele globale sunt vitali”.

În condițiile în care adolescenții nu mai sunt interesați de media tradițională și nici de știri, Ioana Avădani crede că educația media este vitală.

“În viitor ne vom confrunta cu două probleme majore: cum mai asigurăm promovarea agendei publice și cum vom reuși să satisfacem interesele și modul de consum media al adolescenților”. (Ioana Avădani, director Centrul pentru Jurnalism independent)

Aplicarea Directivei nu trebuie sa limiteze accesul cetățenilor la informații, ci să asigure dezvoltarea jurnalismului de calitate.