Festivalul Internațional Grand Prix Nova #online, ediția a IX-a(Text integral) Noi relaxări de la 1 august, în România #CovidACT ADIȚIONAL la Concursul Sănătate și imunitate cu mofete și ape mineraleCertificatul digital COVID. Care sunt pașii pentru obținerea documentuluiRegulamentul concursului „Sănătate și imunitate cu mofete și ape minerale”ACT ADIȚIONAL la REGULAMENTUL CONCURSULUI "Povestea cămășii"Regulamentul de concurs RAORegulamentul de concurs Germisara din cadrul emisiunii MatinalRegulament concurs GamaRadio România Actualităţi, postul numărul 1 în preferinţele ascultătorilor
.jpg)
Populaţia rezidentă a României a fost de 19,328 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2020.
.jpg)
Populaţia rezidentă a României a fost de 19,328 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2020, iar populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,868 milioane de persoane, respectiv 51,1% din total, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, publicat cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei.
Comparativ cu 1 ianuarie 2019, la 1 ianuarie 2020, INS spune că se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (cu vârsta între 0 şi 14 ani) cu 10.900 de persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,7%) în totalul populaţiei rezidente, şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,5% la 18,9% (+65,4 mii persoane).
Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,4% din total, în scădere cu 140.000 persoane faţă de începutul anului 2019. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani şi 50-54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani.
În mediul urban locuiesc 10,456 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (54,1%).
Potrivit INS, la 1 ianuarie 2020, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării.
La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării.
Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată zonă, iar populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezintă 88,5% din populaţia totală a regiunii.
În anul 2020, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 76,11 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,21 ani decât bărbaţii.
Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2020, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,03 ani.
Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se pentru populaţia masculină (3,40 ani) faţă de cea feminină (1,94 ani).
În anul 2020, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -120.300 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării.
Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-26.600 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-6.600 persoane).
Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-18.800 persoane), Nord-Est (-17.400 persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-15.600 persoane).
Conform INS, o preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici.
Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,2 ani la 1 ianuarie 2020.
Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menţinerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică.
Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2020).
Eurostat estimează ca populaţia rezidentă vârstnică (de 65 ani şi peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,88 milioane de persoane şi în anul 2060 populaţia de 65 ani şi peste va ajunge la 4,68 milioane persoane, comparativ cu 3,66 milioane persoane la 1 ianuarie 2020, informează Agerpres.
.jpg)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
