Peisajul media din Republica Moldova, între Rusia şi Occident

Piaţa posturilor de radio din Republica Moldova a fost dominată din momentul proclamării independenţei de posturi de radio retransmise din Federaţia Rusă.

Dacă până la destrămarea URSS pe o bună parte din teritoriul Republicii Moldova putea auzi şi Radio România, ulterior, la mijlocul anilor 90, intensitatea semnalului s-a redus, iar emisiunile acestui post de radio au mai putut fi recepţionate doar în zona de frontieră.

Ion Bunduchi, directorul Asociaţiei presei electronice APEL de la Chişinău, spune că în perioada 2007-2008 s-a ajuns la situaţia în care doar 13 la sută din conţinutul a ceea ce se difuza la radio în Republica Moldova era în limba română, restul fiind produse mediatice ruseşti.

Potrivit lui Ion Bunduchi "ani la rând am ştiut mai bine ce se întâmplă în Habarovsk, decât la Chişinău, şi cu atât mai puţin la Bucureşti sau Bruxelles”.

Până acum câţiva ani, cea mai mare audienţă o aveau posturile de radio retransmise din Federaţia Rusă, care difuzau muzică rusească şi absorbeau partea leului din piaţa de publicitate.

Însă ultimul sondaj realizat acum o lună de Centrul pentru Jurnalism Independent de la Chişinău semnalează, pentru prima dată, o scădere de popularitate a posturilor de radio ruseşti.

Potrivit acestui sondaj, primul loc în topul audienţei este deţinut de postul de radio Noroc, care transmite muzică autohtonă uşoară şi populară.

Pe locul doi este postul public Radio Moldova şi abia locul trei revine postului Russkoie Radio, care ani de zile a fost în top.

Sondajul mai relevă că cetăţenii moldoveni preferă să se informeze, în proporţie de 80-90 la sută, de la televizor. În ultimii ani, pe locul doi în ceea ce priveşte sursele de informere s-a plasat internetul, iar radioul este pe locul trei.

Posturile din occident au ajuns mai greu peste Prut

Ion Bunduchi spune că "în primii ani de independenţă piaţa mediatică a fost invadată de posturi ruseşti. Acestea continuă să emită aici, dar între timp autoritatea de reglementare a impus obligativitatea de a produce emisiuni în limba română şi de a difuza muzică autohtonă, reguli care, uneori cu greu, dar până la urmă au fost urmate de radiodifuzori”.

Posturile de radio din occident au patruns mult mai greu în spaţiul mediatic din Republica Moldova.

În 1994, când la putere a venit Partidul Agrarian, Radio Moldova a fost obligată să oprească paţial colaborarea şi retransmiterea emisiunilor de la Radio România.

În timp, Europa Liberă şi BBC şi-au deschis la Chişinău birouri locale, iar Deutsche Welle şi France Internationale au încheiat acorduri de liberă retransmisie cu Guvernul.

Totuşi, impactul acestor posturi de radio este mic faţă de cel al posturilor ruseşti.

O altă problemă este şi concentrarea masivă a posturilor de radio la Chişinău.

Din 57 de posturi de radio care sunt în prezent înregistrate la autoritatea de reglementare în audiovizual, 33 de posturi pot fi recepţionate în Chişinău, unde de fapt se regăseşte capitalul majoritar şi marea masă a publicităţii.

Asta în timp ce o treime din raioanele Republicii Moldova nu sunt acoperite de niciun post de radio, cu excepţia postului naţional Radio Moldova.

Din numărul total de posturi de radio, doar şapte au reuşit să-şi extindă numărul de frecvenţe în aşa fel încât să-şi asigure o acuperire naţională, ceea ce, conform legislaţiei, înseamnă acoperirea a peste 60 la sută din teritoriul Republicii Moldova.

În afară de Radio Moldova, printre aceste posturi sunt Polidisc, Russkoie Radio, Hit FM, Vocea Basarabiei şi Micul Samaritean.

În ceea ce priveşte conţinutul, pe lângă cele câteva posturi de radio specializate pe subiecte religioase, sport sau sănătate, majoritatea posturilor de radio preferă să dea muzică, emisiuni de divertisment şi scurte buletine de ştiri la ore fixe.

Ion Bunduchi spune că "sunt foarte puţine posturile de radio care oferă ascultătorilor emisiuni de analize, dezbateri sau pe subiecte de interes public”.

Printre acestea, pe lângă postul public Radio Moldova, ar fi doar Vocea Basarabiei şi, mai nou, Radio Arena FM, care de la 1 decembrie va deveni Radio Chişinău.

Primul post de radio comercial a apărut la Chişinău încă în 1993

Unda Liberă a fost deschisă la Facultatea de jurnalism a Universităţii Chişinău, în baza unei donaţii de echipament venite din România.

Postul a devenit o pepinieră de cadre pentru alte posturi de radio comerciale care au apărut ulterior, dar, neavând surse de finanţare, a dispărut la mijlocul anilor 90.

Directorul Asociaţiei presei electronice APEL concluzionează că dezvoltarea pieţei posturilor de radio în Republica Moldova a fost una haotiocă, incoerentă, cu multe staţii radio în centru, puţine în teritoriu şi chiar fără posturi de radio în multe raioane.

Ion Bunduchi spune că "astăzi auzim mai multă limbă română în eter decât acum 5 ani şi mult mai multă decât acum 15 ani”.

Mai mult, Ion Bunduchi precizează că "după necesităţile mele, ani la rândul mi-a lipsit un post de radio orientat către informaţie. Mai ales sâmbăta şi duminica, când ai mai mult timp şi treci pe toate frecvenţele de la radio şi peste tot cântă sau strigă ceva incoerent".

De asemenea Ion Bunduchi spune că "în ultimii ani a apărut însă Vocea Basarabaiei, a apărut acum şi Arena FM, mai este Jurnal FM şi Publika FM, care preiau de fapt emisia posturilor de televiziune respective".

Avantajul pe care Ion Bunduchi îl vede acum este că "măcar ai ce asculta. În felul acesta s-au acoperit nişte nişe care erau libere”.

Directorul APEL Ion Bunduchi salută totodată lansarea în Republica Moldova a postului Radio Chişinău, un produs al Radio România.

"E foarte bine că a venit şi cred că e foarte rău că a venit aşa târziu. Ani la rândul am fost nedumeriţi de ce Bucureştiul nu a fost interesat să fie prezent pe piaţa media din Republica Moldova, pentru că acest lucru ar fi creat un cât decât echilimbru în eter, ar fi contracarat propaganda şi intoxicarea venită din partea posturilor de radio ruseşti”, mai spune Ion Bunduchi, directorul Asociaţiei presei electronice APEL de la Chişinău.