Parteneriat strategic româno-francez

13 Iulie 2010 | 870 vizualizări
Comentează

de Victor Caraculacu

Ambasadorul Franţei la Bucureşti Henri Paul a apreciat într-un interviu la România Actualităţi că parteneriatul strategic dintre cele două ţări ar putea ajuta la reluarea creşterii economice.

Ambasadorul Franţei în România, Henri Paul. Foto: Mediafax.

   

Realizator: La mijlocul lunii iulie, Franţa sărbătoreşte Ziua sa Naţională. Pe 14 iulie 1789, populaţia Parisului lua cu asalt vechea sa fortăreaţă a Bastiliei, devenită închisoare regală atunci, considerată un simbol al absolutismului, cu toate că în acel moment la Bastilia mai erau doar 7 deţinuţi. Însă clădirea era considerată încă un simbol al vechiului regim, ce trebuia înlăturat.

Vor urma apoi cele mai importante evenimente ale Revoluţiei franceze, şi odată cu ele vine şi sfârşitul regimului absolutist.

Ziua de 14 iulie este sărbătorită pentru prima dată de francezi un an mai târziu, în 1790, sub numele de "sărbătoarea Federaţiei", printr-o mare adunare populară pe Champs des Mars, în centrul capitalei franceze. Era prima aniversare a acestei zile, care va deveni abia după un secol Ziua Naţională a Franţei.

Discutăm în "Interviul serii" cu Excelenţa sa ambasadorul Republicii Franceze la Bucureşti, domnul Henri Paul. Bun găsit la Radio România Actualităţi domnule ambasador. Domnule ambasador, ca de fiecare dată, cred că festivităţile de la Paris vor atrage atenţia întregii lumi anul acesta, sau sunt şi ele afectate de criză?

Henri Paul: Ştiţi, preşedintele republicii noastre a vrut să dea un semnal, suprimând petrecerea tradiţională la palatul prezidenţial. Dar parada tradiţională de 14 Iulie este menţinută şi sunt convins că francezii din lumea întreagă vor fi în faţa televizoarelor să vadă ceea ce se petrece pe Champs Elysée. Anul acesta, noi sărbătorim 50 de ani de la independenţa fostelor colonii franceze şi, cu ocazia asta, vor fi cam 12-13 ţări africane, ale căror trupe... reprezentanţii trupelor armatelor lor vor defila pe Champs Elysée, şi cred că va fi un foarte frumos spectacol.

Realizator: Domnule ambasador, pentru a nu trece foarte repede de momentul istoric, există ceva care ar fi putut reprezenta un moment mai puţin cunoscut de publicul larg privind Ziua Naţională a Franţei?

Henri Paul: O, ce să vă spun? Aşa cum spuneţi şi dvs., am cunoscut un an foarte intens, în mod special în Franţa, dar şi în România. Eu unul cred că ceea ce rămâne şi ne marchează în ambele ţări este criza economică, nevoia pe care o resimţim în toate ţările din UE de a ne gândi, de a reflecta la modelul de creştere din UE, la modelul social european, de a reflecta de asemenea la cum să ne întărim solidaritatea. Europa este foarte atinsă de criză. Avem ţări numite emergente care reuşesc mult mai bine. Vă menţionez creşterea economică din China, Brazilia, India, lângă noi, Turcia, unde e o creştere economică de 5%, SUA - mai lent, dar reiau creşterea economică - în timp ce creşterea economică în UE este încă foarte lentă.

Deci trebuie să îmbunătăţim guvernanţa economică în Europa, să căutăm împreună cum să ajungem la o reînnoire, în aşa fel încât UE însăşi să devină emergentă, dacă vreţi. Eu sunt un european fervent şi deci cred că Europa trebuie să acţioneze în sensul acesta.

Realizator: De la economie la politică. La trei ani de la preluarea mandatului dvs. în România, cum vedeţi evoluţia relaţiilor dintre cele două ţări?

Henri Paul: Relaţiile între ţările noastre sunt foarte bune. Aceste relaţii sunt caracterizate, după cum ştiţi, printr-un parteneriat strategic, ceea ce înseamnă că avem împreună un set de sarcini de îndeplinit, România şi Franţa. Suntem pe care să revedem ceea ce am numit "foaia de parcurs", foaia de drum, cu dispozitivul şi sarcinile precise care ne revin, şi cred că în semestrul viitor vom pune la punct din nou această foaie de drum, cu elemente precise, ca energia, protecţia mediului, cooperarea bilaterală pe Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru reforma administraţiei, agricultura - iată un alt domeniu în care lucrăm împreună.

Deci, după cum vedeţi, acest parteneriat strategic e foarte bogat şi foarte plin de rezultate, şi sosirea, venirea aici a preşedintelui Sarkozy, în februarie 2009, a constituit elementul de bază. Şi trebuie să lucrăm împreună ca să avem acţiuni şi mai precise şi mai eficiente, pe care să le punem în serviciul creşterii economice.

Realizator: Nu sunteţi primul, domnule ambasador Henri Paul, care vorbeşte de detaliile parteneriatului strategic dintre cele două ţări. Şi totuşi, contactele - plecând de la cele la nivel înalt, dar şi la nivel guvernamental - par să fie în ultima perioadă, cel puţin la prima vedere, mai rare. Ar putea fi o explicaţie în acest sens?

Henri Paul: Am avut totuşi, în primul semestru, vizita secretarului de stat pentru afaceri europene, care se ocupă de chestiunile europene şi de relaţiile dintre ţările noastre. Au fost vizite ale unor înalţi responsabili români în Franţa. Acum, sigur, trebuie ca şi guvernul român să se aşeze bine la lucru, trebuie să-l lăsăm să se organizeze, are lucruri importante şi grele de rezolvat, şi vor fi întâlniri la nivel de ministere pe chestiuni din Agenda Europeană.

Sper să avem vizita ministrului agriculturii, pentru că în 2013 vom avea o rediscutare a politicii agricole comune, şi avem puncte comune de discutat între Franţa şi România.

Vom discuta cu autorităţile române despre o eventuală vizită aici a domnului Jean Louis Borloo, care se ocupă de energie şi dezvoltarea durabilă.

Ştiţi, ritmul vizitelor bilaterale este foarte important, dar şi munca de teren e foarte importantă. V-am spus că suntem pe cale să revedem acum foaia de drum pentru parteneriatul strategic şi sperăm ca, în urma acestei activităţi, să avem un proiect comun fructuos între ţările noastre.

Realizator: Domnule ambasador, consultările mai active între Bucureşti şi Paris ar putea, credeţi, duce mai rapid la rezolvarea unor probleme aflate într-un echilibru dificil de atins? Dau aici doar un singur exemplu care vine aşa, la prima vedere - deschiderea totală a pieţei muncii din Franţa pentru cetăţenii români - dar cred că ar fi şi alte posibile subiecte.

Henri Paul: Tocmai, în foia de drum există propunerea românească, venită prin intermediul unui grup de lucru comun. Vă amintesc că există 5.500 de meserii deschise posibile în Franţa. Nu e imposibil să existe şi alte deschideri. De altfel, ăsta este subiectul acestei acţiuni, asupra căruia continuăm să lucrăm şi trebuie să avansăm.

Realizator: O dată cu deschiderea pieţei muncii în totalitate în Franţa, vă aşteptaţi la o schimbare a modului în care privesc concetăţenii dvs posibilii muncitori care ar veni din România, sau un aflux de forţă de muncă din România? Ar putea, într-un fel sau altul, ca opţiunile actuale să se schimbe în timp?

Henri Paul: Nu ştiu dacă există vreo influenţă aici. Românii sunt cetăţeni europeni, există întotdeauna o posibilitate ca ei să fie angajaţi în Franţa - dacă au găsit un loc de muncă şi dacă angajatorul vrea să plătească un lucrător român. Dar, dincolo de asta, există o problemă de principiu. Deci, românii sunt cetăţeni europeni ca toţi ceilalţi şi nu văd de ce pieţele muncii le-ar fi închise. Dar, ştiţi, şi noi avem în Franţa un şomaj care este superior celui din România. În Franţa depăşeşte 9%, în timp ce în România e ceva peste 8%. Deci, nu ştiu cât de multe locuri de muncă libere există în Franţa care să poată fi oferite românilor.

Cum, privirea pe care o pun francezii asupra românilor care se află acolo este legată şi de o anumită infracţionalitate vizibilă acolo. De exemplu, în dimineaţa asta sau ieri de dimineaţă, am deschis un ziar în care se vorbea despre acest grup de oameni care a furat cabluri de cupru din dotarea liniilor de TGV. A fost o stare de panică în Franţa. Or, astfel de lucruri... E trist să spunem lucrurile astea şi că se întâmplă, dar astfel de lucruri influenţează privirea pe care francezii o pun asupra românilor care se află în Franţa.

Realizator: O colaborare mai bună, credeţi, a forţelor de poliţie din cele două ţări nu ar rezolva mai rapid aceste incidente?

Henri Paul: Există deja o foarte bună colaborare. M-am întâlnit cu ministrul de interne Vasile Blaga, m-am întâlnit şi cu secretarul de stat, care a fost la Paris şi care va mai veni la Paris, tocmai ca să facem bilanţul. Şi în urma sosirii aici a ministrului Pierre Lellouche, Bucureştiul a trimis patru ofiţeri în Franţa.

Colaborarea e foarte bună, dar există o criminalitate foarte importantă, o infracţionalitate foarte importantă în Franţa şi ne întrebăm, evident, ce să facem ca să o oprim. Trebuie însă să existe şi o ameliorare a condiţiilor de viaţă ale oamenilor, în aşa fel încât să poată face faţă crizei economice şi şomajului.

Realizator: Domnule ambasador, din punct de vedere economic, Franţa a fost în permanenţă un investitor important în România - dau un singur exemplu aici: Dacia Renault. Totuşi, perioada de criză a generat anumite decizii cu totul specifice. În acest sens, ce vă spun reprezentanţii companiilor franceze investitoare, cu ce probleme se confruntă? Ar mai fi şanse pentru atragerea în continuare a capitalului francez?

Henri Paul: Sigur că firmele franceze de aici vorbesc de dificultăţile lor. Trebuie să îi ascultăm şi să îi ajutăm. Un subiect care îi preocupă se referă la datoriile unor companii publice sau ale unor comunităţi din România faţă de firme franceze aflate aici. Şi, cu regularitate, am avut ocazia să vorbesc cu diverşi miniştri, din diverse domenii, ca să le amintesc acest lucru, pentru că, sigur, atunci când vrei să investeşti trebuie să ţi se ramburseze datoriile, pentru că altfel capacitatea de a investi scade. Apoi, poate că e nevoie şi de o mai mare transparenţă în decizii şi poate că este şi o lipsă în ceea ce priveşte previzibilitatea, strategia economică a guvernului.

Poate că intervine, de asemenea, şi birocraţia, lentoarea deciziilor. Sigur, există obstacole care pot fi date la o parte - în mod special mă gândesc la îmbunătaţirea absorbţiei fondurilor europene. Mă gândesc, de asemenea, şi că ar trebui, poate - şi ştiu că Senatul român lucrează pe ameliorarea a ceea ce se numeşte "parteneriatul public-privat", adică asocierea unui partener public cu un partener privat pentru realizarea de lucrări de infrastructură.

Mi-a părut foarte rău să constat eşecul parteneriatului public-privat în ceea ce priveşte autostrada Transcarpatica, care fusese câştigat de un consorţiu franco-grec Vinci-Aktor. Deci există un ansamblu de măsuri pe care întreprinderile franceze îl solicită. În toamnă vom face, împreună cu câteva întreprinderi, câteva propuneri în domeniul protecţiei mediului pe parteneriat public-privat şi vom spune: "Iată, noi vă vom face aceste propuneri, pentru a avea investiţii franceze mult mai clare în această ţară".

Dar există şi firme franceze care nu au nevoie să lucreze cu firme de stat sau cu colectivităţi locale. Numai că depinde de dimensiunile acestor întreprinderi. Ştiu că Dacia, în toamnă, va inaugura centrul din Titu, care este foarte bun pentru România. Ştiu că grupul Accord va mai deschide hoteluri în România, în ciuda crizei actuale.

Ştiu că firma Carrefour, chiar dacă acum nu poate să mai ţină deschise atât de multe hipermarketuri, va merge pe deschiderea unor hipermarketuri de cartier. Am fost foarte de curând într-un cartier din Bucureşti... Cunosc firme franceze care prospectează terenul. Nu trebuie să disperăm, criza economică este un lucru, dar, aşa cum vă spuneam la începutul acestei discuţii, pentru care vă mulţumesc, pentru că mergem în profunzimea lucrurilor, ei bine, trebuie să ne întărim solidaritatea în acest moment de criză, trebuie să acţionăm împreună în mod special pe acest parteneriat strategic între Franţa şi România, care va ajuta, poate, şi la o reluare a creşterii economice. De asta vă spuneam, vă vorbeam şi de această foaie de drum.

Taguri: interviu, ambasador, Henri Paul, Franţa, 14 iulie, zi naţională

• Acum
• Urmează

• "Esenţa vieţii unui artist este pasiunea"

• Evaluarea frontierelor României, "pozitivă"

• Interviu Teodor Baconschi

• "Tragedia din Giuleşti ne-a lovit ca un fulger"

• Două decenii "de succes" de la reunificarea Germaniei

• Ultimele 24 de ore
• Săptămână
• Lună

Parteneri Online: