Parlamentul Republicii Moldova şi-a încheiat mandatul

Parlamentul Republicii Moldova şi-a încheiat, săptămâna trecută, mandatul, unul apreciat drept controversat de către analişti. Din cauza derapajelor antidemocratice şi stagnării reformelor, puterea de la Chişinău şi-a înrăutăţit relaţiile cu Occidentul.

Actualul Parlament a fost ales cu o zi înainte de a fi anunţată frauda bancară din 2014, de cel puţin un miliard de dolari, care a provocat o amplă criză politică şi economică în anul următor.

Inclusiv din acest motiv, în 2015, au picat două guverne şi au avut loc ample mişcări de protest. Pe parcursul acestui mandat, în Parlament au fost formate patru alianţe majoritare. Totodată, au avut loc ample schimbări ale sistemului politic.

Republica Moldova a revenit la alegeri prezidenţiale directe şi a fost introdus votul mixt, care presupune că 51 din cei 101 deputaţi vor fi aleşi în circumscripţii uninominale. Un sistem criticat de opoziţie şi de mediile politice europene va fi aplicat, în premieră, la alegerile din 24 februarie 2019.

Elementul definitoriu al acestui Parlament a fost migraţia politică, astfel încât peste 40 din cei 101 deputaţi şi-au schimbat partidele care i-au adus în Legislativ.

În acelaşi timp, analistul Ion Tăbârţă atrage atenţia că Parlamentul îşi încheie mandatul pe fundalul unor relaţii foarte proaste cu UE, din cauza derapajelor antidemocratice şi a reformelor nefinalizate, astfel încât Bruxellesul a suspendat un program de asistenţă macrofinanciară, în valoare de 100 de milioane de euro, destinat Republicii Moldova.

Parlamentul şi-a încheiat, vineri, mandatul deplin. El va mai funcţiona până la întrunirea noului Legislativ, dar va avea competenţe reduse.