Nepotul lui Pantelimon Halippa

Cunoscut publicului ca apărător al patrimoniului istoric şi cultural bucureştean , arhitectul Gheorghe Leahu s-a născut pe 10 mai 1932 la Chişinău.

S-a vorbit şi s-a scris mult ,după 1990, despre ocuparea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de către sovietici, despre valurile de deportări în Siberia şi despre refugiul românilor din acele zone. Ştim însă mai puţin cum au reușit refugiaţii să înceapă o nouă viață, luând totul de la zero,cum au reușit să-si învingă nu doar dorul de casă ci şi teama că statul român i-ar putea da pe mâna sovieticilor.

Primind de două ori “eticheta “de refugiat din Chişinău (temporar în 1941 şi definitiv în 1944), renumitul architect si acuarelist Gheorghe Leahu ,acum octogenar, spune că acest statut l-a ambiţionat, toata viaţa căutând să fie primul la şcoală şi în meseria sa.

"Viata mea poate fi cunoscuta prin casele pe care le-am proiectat si apoi le-am urmarit sa se inalte, prin casele in care am trait, prin sirurile de case, strazi si orase pe care le-am desenat in acuarela." - obisnuieşte să se prezinte Gheorghe Leahu, membru de onoare al Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice şi autor al mai multor volume de arhitectură şi acuarele înfătişând „Micul Paris” după o viaţă trăită „printre case şi culori”.

Rareori ,şi numai după 1990, a vorbit despre originea sa basarabeană. Aşa se face că puţină lume stie că arhitectul Gheorghe Leahu s-a născut in România reintregită după 1918, în familia unui prosper om de afaceri din Chişinăul interbelic, bunica sa dinspre mamă fiind sora lui Pantelimon Halippa, preşedintele Sfatului Ţării care a votat Unirea .

Cu amintiri despre despre viaţa trăită la Chişinău si despre schimbarile dramatice de dupa iunie 1940, povesteste cu multă emoţie într-un interviu pentru Radio Romania Actualităţi.

O incursiune in timp, de folos celor care nu uită că pe 27 martie se împlinesc 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă.

Audio: Interviu cu arhitectul Gheorghe Leahu.