Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Modernizarea și înzestrarea Forțelor Terestre

Invitat generalul-maior Dumitru Scarlat, șeful Statului Major al Forțelor Terestre din Armata României.

Modernizarea și înzestrarea Forțelor Terestre

Articol de Radu Dobriţoiu, 22 Aprilie 2016, 12:00

Radu Dobrițoiu: Bun găsit! Vorbim în această ediţie despre trupele de uscat, cea mai importantă categorie de forţe din Armata României atât ca efective, cât şi din perspectiva participării la misiuni internaţionale. Avem această temă cu două zile înainte de aniversarea forţelor terestre, care va avea loc de hramul Sfântului Gheorghe, patronul trupelor de uscat din Armata României. Vom vorbi cu şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul maior Dumitru Scarlat, despre modernizarea şi pregătirea trupelor de uscat, participarea la misiuni internaţionale şi la exerciţii multinaţionale şi în cadrul NATO. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica", ediţie dedicată forţelor terestre din Armata României. Invitat: şeful trupelor de uscat, generalul maior Dumitru Scarlat. Bună seara, domnule general Dumitru Scarlat, vă mulţumesc pentru ca aţi acceptat să fiţi din nou alături de "Euroatlantica".

Dumitru Scarlat: Bună seara, dumneavoastră şi ascultătorilor emisiunii şi vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Forţele terestre la ceas aniversar, peste două zile marcaţi Ziua Trupelor de Uscat, de hramul Marelui Mucenic Gheorghe, patronul acestei categorii de forţe, cum veţi aniversa acest eveniment?

Dumitru Scarlat: În fiecare an, pe 23 aprilie, noi sărbătorim Ziua Forţelor Terestre. Şi anul acesta, ca şi în anii anteriori, am pregătit o serie de activităţi care preced această zi. În mod deosebit, intenţia noastră este să fim în afara cazărmilor, pentru a prezenta ceea ce... o parte din ceea ce noi realizăm zi de zi în cazărmi, în poligoanele de instrucţie şi acolo unde noi ne pregătim pentru a ne apăra ţara.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, vă propun să începem discuţia despre forţele terestre, al căror comandant sunteţi, cu misiunile internaţionale, unde militarii români au acumulat experienţă, acţionând în misiuni reale, aplicând proceduri NATO în linia întâi. Să amintim despre misiunea din Irak, unde infanteriştii români au lăsat o foarte bună impresie.

Dumitru Scarlat: Într-adevăr, ostaşii din forţele terestre participă de la începutul misiunilor în teatrele de operaţii, în mod deosebit Balcani, Irak şi Afganistan. Ne-am pregătit de fiecare dată cu foarte mare responsabilitate în ţară, în poligoanele pe care le avem noi, precum şi în poligoane din Germania şi aici fac referire la poligonul din Hohenfels, unde noi, înainte de a trimite trupele în teatrele de operaţii, le pregătim. Exact aşa cum spuneaţi, noi ne-am însuşit foarte bine procedurile de operare ale NATO, avem un limbaj comun, ceea ce înseamnă interoperabilitate, şi împreună cu partenerii noştri, în mod deosebit partenerii strategici, şi aici fac referire la armata terestră a SUA din Europa, condusă de către generalul Hagis, participăm, cum spuneam, la aceste exerciţii, după care desfăşurăm trupele în teatrele de operaţii. /S-a demonstrat/ în ultima perioadă de vreme că această pregătire multinaţională a avut un efect deosebit şi aprecierile către militarii români au fost unele de excepţie.

Radu Dobrițoiu: Să amintim, domnule general maior Dumitru Scarlat, că la Hohenfels există un modul de pregătire pentru militarii care urmează să meargă în Afganistan, în comun cu forţe terestre din SUA, împreună cu care urmează să execute acele misiuni pentru o mai bună relaţionare între militarii dintre cele două state.

Dumitru Scarlat: Într-adevăr, aşa este. Noi, înainte de a trimite militari în poligonul din Hohenfels, din Germania, îi pregătim în poligonul nostru Cincu. Dvs ştiţi foarte bine că la Statul Major al Forţelor terestre sunt trei mari poligoane: este vorba de poligonul Cincu, în care în ultimii ani noi am dezvoltat foarte mult infrastructura, în aşa fel încât să ne putem pregăti în condiţii foarte bune trupele. Dezvoltarea aceasta a infrastructurii a fost realizată şi cu sprijinul partenerilor noştri, în mod deosebit din Garda Naţională Alabama, care mai mult decât până acum, anul trecut vreau să vă spun că au desfăşurat 500 de militari în cinci serii şi împreună cu geniştii noştri au pregătit în poligonul Cincu facilităţi foarte bune de instruire. Noi am conectat acest poligon la poligonul din Hohenfels şi de asemenea Grafenwöhr din Germania şi acolo noi trimitem militarii care se desfăşoară în Afganistan la această dată, la exerciţii în comun cu partenerii americani pentru că noi desfăşurăm misiunile împreună cu ei în acest teatru de operaţii şi este foarte important să fim împreună şi pe timpul pregătirii, nu numai în teatrul de operaţii. Aceasta s-a realizat şi realizează în condiţii foarte bune, exerciţiile noastre au scenarii complexe, bazate pe realitatea din teatrele de operaţii şi ne ajută foarte mult în a înţelege foarte bine misiunea şi a o desfăşura în condiţiuni foarte bune.

Radu Dobrițoiu: Să amintim de poligonul din Cincu, momentul în care pentru o perioadă a reprezentat tot în cadrul unui exerciţiu Comandamentul aliat întrunit, comandamentul de la Napoli pentru o perioadă a fost în România, executându-se astfel o aplicaţie extrem de complexă care a dovedit modernitatea dar şi utilitatea poligonului de la Cincu.

Dumitru Scarlat: Anul trecut, într-o perioadă relativ scurtă de timp, noi am dezvoltat facilităţile pe care le aveam în acest poligon, astfel încât să putem primi Comandamentul întrunit de la NATO în România, pentru prima dată desfăşurat în afara acestui comandament. Exerciţiul a fost pregătit în condiţiuni foarte bune, vreau să vă spun, şi a fost apreciat tot ceea ce am realizat noi acolo pentru desfăşurarea în foarte bune condiţiuni a acestui exerciţiu. Şi încă o dată repet: pentru prima dată, Comandamentul întrunit de la Napoli a fost desfăşurat în Cincu şi şi-a desfăşurat activitatea în condiţiuni foarte bune.

Radu Dobrițoiu: Prima brigadă operaţionalizată după 1990 a fost cea de la Bistriţa, una dintre marile unităţi care va marca Ziua Forţelor Terestre şi anul acesta pregătirea pentru sărbătoare s-a suprapus cu "Şcoala altfel", aşa încât porţile unităţii s-au deschis larg pentru copiii de toate vârstele, care au avut ocazia să vadă cine sunt cei care au luptat sub culorile României în teatrele de operaţii din Angola, Irak sau Afganistan.

Reporter - Cristiana Sabău -
-: Tatăl meu lucrează la armată. Ultima dată când au mers în Afganistan au fost pierderi de vieţi omeneşti şi atunci am trăit nişte momente mai grele puţin.
-: Este o meserie grea. Presupune mult efort, trebuie să fii curajos.
-: Într-o misiune adevărată tu tot timpul va trebui să stai cu arma în mână, aşa, pregătit.
Reporter: Comandantul brigăzii, colonelul Iulian Berdilă:
Iulian Berdilă: Avem şi această coincidenţă fericită, să îi spun aşa, în care avem "săptămâna altfel" premergătoare Zilei Forţelor Terestre şi reuşim să facem pe două paliere o comunicare în sprijinul comunităţii şi în special al elevilor de şcoală generală şi de liceu şi în acelaşi timp să ne bucurăm de apropierea Zilei Forţelor Terestre cu tot felul de manifestări.
Reporter: Militarii brigăzii au participat la diverse concursuri, dar nu au uitat nici de pregătirea lor pentru misiuni.
Iulian Berdilă: În conceptele moderne ale conflictelor de astăzi, forţele terestre au căpătat o importanţă deosebită. De ce? Pentru ca au o dominantă numită factorul uman. În forţele terestre, această dominantă a factorului uman este direct legată de modul în care formezi militarul şi îl dezvolţi continuu. Are nevoie de pregătire continuă, are nevoie de resurse continue şi nu în ultimul rând relaţia dintre el şi tehnica pe care o are în dotare este foarte importantă, mai ales în teatrele de operaţii.
Reporter: Militarii bistriţeni au participat de-a lungul timpului în misiuni de menţinere a păcii din Angola, Irak şi Afganistan.
Iulian Berdilă: Anul acesta, în anii următori, nivelul activităţilor de instruire va creşte într-un mod decisiv spun eu, atât pentru menţinerea deprinderilor pe care le avem, dar şi pentru dezvoltarea unor capabilităţi, şi aş da un exemplu: cele legate de domeniul cibernetic. Este un domeniu nou... Evident că şi la nivelul nostru, chiar dacă suntem la un nivel tactic, începem să ne punem o serie de întrebări legate de dezvoltarea unor practici şi proceduri adresate inclusiv unui asemenea domeniu, care sună foarte complex, foarte tehnic, îţi trebuie un anumit tip de militar, cu o anumită formare, cu un anumit bagaj tehnic de cunoştinţe în acest domeniu. Indiferent ce misiuni care urmează la care am participat cu brigada, eu vă asigur că Brigada 81 Mecanizată este gata să le îndeplinescă.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Dumitru Scarlat, o componentă importantă dezvoltată în cadrul Forţelor Terestre în ultimii ani este cea a Forţelor pentru Operaţii Speciale, militari de elită care sunt deseori angajaţi în luptă în Afganistan, unde avem un detaşament operativ. Vă rog să ne spuneţi despre aceste forţe de elită ale Armatei României. Am fost la Bistriţa, ne apropiem de Târgu Mureş, cu imaginaţie, acolo unde este comandamentul acestei brigăzi, care are în subordine trei batalioane.

Dumitru Scarlat: Forţele pentru Operaţii Speciale reprezintă într-adevăr forţa de elită a Armatei Române. Au fost permanent în teatrele de operaţii împreună cu partenerii noştri strategici şi au defăşurat cele mai grele misiuni. Ele au demonstrat de fiecare dată că sunt foarte bine pregătite. Pentru militarii din Forţele de Operaţii Speciale, pregătirea, instruirea au o importanţă aparte. Ei sunt într-adevăr cei mai buni, au demonstrat lucrul acesta, şi pe zi ce trece această Brigadă de Operaţii Speciale se dezvoltă. Se dezvoltă în echipamente pe care le primesc şi, de asemenea, se dezvoltă într-o instruire de cele mai multe ori foarte grea. Vreau să vă spun că nu oricine este în măsură să facă faţă unor asemenea solicitări precum fac faţă ostaşii care fac parte din Brigada de Operaţii Speciale.

Radu Dobrițoiu: Practic, ei angajează lupta, merg la luptă împotriva talibanilor în misiuni extrem de dificile, în condiţii de climă şi relief la fel de dificile, în zone de risc greu de conceput.
Dumitru Scarlat: Aşa este. Misiunea lor este cea mai grea. În comparţie cu ceilalţi militari din Forţele Terestre care participă la misiuni în teatrele de operaţii ei sunt permanent în contact cu adversarul. Permanent pentru ei misiunea este foarte grea, de aceea spuneam că pregătirea lor în condiţii foarte bune a făcut de fiecare dată ca să fie apreciaţi şi faptul că sunt împreună cu ceilalţi militari din Forţele de Operaţii Speciale...
Radu Dobrițoiu: Din Delta Force, să spunem...
Dumitru Scarlat: Exact. Aceasta demonstrează totul şi meritul le aparţine de la soldat la general dintre cei care fac parte din această structură de elită.
Radu Dobrițoiu: Pentru prima dată în acest an pentru aceste Forţe pentru Operaţii Speciale, trupe de comando, s-a apelat şi la recrutarea din rândul civililor, a fost o selecţie anul acesta. Ne puteţi da informaţii cum s-a desfăşurat?
Dumitru Scarlat: În majoritatea situaţiilor cei care se ocupă de încadrarea acestor structuri vin şi iau cei mai buni militari din forţele terestre şi nu numai, pentru că Forţele de Operaţii Speciale au şi cmponenta navală şi componentă aeriană...
Radu Dobrițoiu: Şi scafandri şi paraşutişti...
Dumitru Scarlat: Exact...
Radu Dobrițoiu: Şi specialişti în comunicaţii şi medici probabil sau subofiţeri sanitari...
Dumitru Scarlat: Da, pentru că este foarte important ca în fiecare echipă să fie cineva foarte pregătit din acest punct de vedere pentru că ştiţi foarte bine că au fost situaţii deosebite când rolul acestora a fost unul foarte important. Şi, ca atare, ei aleg dintre ostaşii români pe cei mai buni şi în mod deosebit pe cei care pot să facă faţă din punct de vedere psihic şi fizic acestor cerinţe. Şi lucrul acesta s-a văzut foarte clar. Ştiu de asemenea că se intenţionează şi recrutarea unor persoane din mediul civil, însă vreau să vă spun de la bun început că aceste persoane trebuie să îndeplinească nişte condiţii de multe ori foarte grele şi în momentul în care le vor îndeplini cu siguranţă că ei vor face faţă la orice situaţie cerută pentru aceste forţe.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Dumitru Scarlat, să vorbim şi despre salarizarea acestor militari de elită. Vorbind în primul rând de Forţele pentru Operaţii Speciale, sunt plătiţi probabil la fel cu geniştii, cu infanteriştii, cu marinarii, nu există o diferenţă de salariu...
Dumitru Scarlat: Diferenţele faţă de ceilalţi militari din forţele terestre sunt date de specificul misiunii. Însă vreau să vă spun că diferenţele nu sunt atât de mari...
Radu Dobrițoiu: Ma refer la pace, acasă, nu în timpul misiunii...
Dumitru Scarlat: Exact. Ei au un anume procent specific acestor structuri şi lucrul, de asemenea, face diferenţa între ceilalţi militari din Forţele Terestre şi militarii din Forţele pentru Operaţii Speciale.

Radu Dobrițoiu: Tot pe acest palier al efectivelor de elită avem brigada de informaţii cu elemente în teatrele de operaţii. Şi-au dovedit eficienţa în Afganistan dar şi în Irak, unde am avut şi trei avioane de cercetare fără pilot. Din 2003 lucrurile au evoluat şi avem ceva mai multe drone de cercetare, avioane fără pilot. Vă rog să ne spuneţi mai multe despre această escadrilă aflată în subordinea Forţelor Terestre, dacă nu mă înşel, şi nu a forţelor aeriene, a fost o îndelungată discuţie unde să fie încadrate - şi cum se descurcă aceşti militari din brigada de informaţii.
Dumitru Scarlat: Atât brigada pentru operaţii speciale, cât şi brigada de informaţii militare sunt structuri de nivel strategic şi de la 1 ianuarie anul acesta acestea au trecut în directa subordonare a Statului Major General. Dar fiind o lungă perioadă de vreme în subordinea Statului Major al Forţelor Terestre, pot să vă spun că într-adevăr aceste mijloace au o importanţă aparte. Noi vedem foarte bine ceea ce se întâmplăîn lume la această dată şi aceste avioane fără pilot şi dronele sunt cele care de foarte multe ori au adus informaţii esenţiale în desfăşurarea acţiunilor şi, ceea ce este foarte important, au protejat oamenii. Pentru că dvs ştiţi că oamenii reprezintă bunul cel mai de preţ pe care îl are o structură şi atunci noi specialiştii trebuie să ni-i protejăm. Aceste mijloace sunt cele care ne ajută pe noi în înţelegerea foarte bine a câmpului de luptă, a câmpului tactic şi ne ajută foarte bine în a pregăti şi a desfăşura ulterioarele acţiuni militare. Ca atare, au un rol foarte important şi noi suntem cei care am susţinut şi susţinem şi pe viitor ca din cele două procente pe care ştim că le vom primi de anul viitor pentru înzestrarea trupelor să repartizăm fonduri şi pentru a achiziţiona astfel de mijloace absolut necesare în această etapă şi pentru categoriile de forţe.

Radu Dobrițoiu: Există şi dorinţa ca batalioanele operaţionale din Forţele Terestre, cele care au ştatele complete şi sunt pregătite pentru misiuni să dispună, adevărat, nu de drone de această capacitate mare, ci de drone de mică distanţă, se numesc altfel, tot aşa, pentru cercetarea în apropiere, culegând date cu ajutorul acestor aparate de zbor.
Dumitru Scarlat: Noi acţionăm în mediul tactic şi aceste mijloace vor fi achiziţionate de noi pentru specificul misiunilor noastre, exact aşa cum spuneţi, la distanţe apropiate. Într-adevăr, constituie o prioritate pentru noi, pentru militarii din Forţele Terestre, noi având o proiecţie foarte clară asupra ceea ce trebuie să achiziţionăm pe următorii zece ani şi constituie prioritate şi achiziţia de avioane fără pilot şi de drone, încă o dată repet, pentru nivelul nostru tactic. Dvs ştiţi la fel de bine ca şi mine, că aţi fost în teatrele de operaţii şi ştiţi ce se întâmplă acolo, cercetaşii sunt primii care iau contact cu adversarul şi atunci noi considerăm că ei trebuie să fie şi primii la prioirtăţile de înzestrare, pe lângă celelalte, pentru că noi, în Forţele Terestre, avem mijloace de luptă pe care noi le folosim acum însă trebuie să vă spun foarte clar că sunt uzate moral, sunt foarte vechi şi numai datorită responsabilităţii celor care lucrează în mentenanţă noi putem să le folosim astăzi şi putem să răspundem la misiunile pe care ţara ni le cere, şi în mod deosebit aceea de a ne-o apăra, pentru că acesta este rolul nostru de a fi.

Radu Dobrițoiu: Avem exemplul celor trei drone de tip Shadow din care a rămas doar una pentru că au fost utilizate intens şi atunci când munceşti se întâmplă şi accidente, dar în ţară s-a întors doar una. Au venit alte drone, aproximativ zece de altă producţie, sper să fie foarte utile. O mare unitate de elită din forţele terestre este Brigada 2 Infanterie Mecanizată de la Craiova, căreia i se subordonează şi celebrul Batalion 26 Infanterie, militari cunoscuţi şi sub numele de "Scorpionii Roşii". Colegul meu, Florin Firu, a realizat un interviu cu comandantul brigăzii, generalul Dorin Blaiu, veteran al teatrelor de operaţii din Afganistan şi Irak.
*
Reporter: Aş dori să evidenţiaţi locul şi contribuţia Brigăzii 2 Infanterie "Rovine" Craiova în cadrul armatei române.
Dorin Blaiu: Brigada 2 Infanterie "Rovine", de-a lungul ultimilor ani, a generat forţe pentru teatrul de operaţii din Angola, ulterior pentru cadrul de operaţii din Afganistan, Irak şi a generat forţe pentru Balcanii de Vest. A fost prima mare unitate care a intrat în Afganistan cu o structură de nivel batalion şi a fost prima structură care a avut o rezervă strategică pusă la dispoziţia NATO, momentul în care, în acea vreme, România încă nu era intrată în Alianţa Nord-Atlantică. Ne raportăm la anii 2000-2002. Şi în ultima perioadă, Brigada 2 Infanterie "Rovine" a participat în Afganistan cu un comandament de nivel mare unitate, Combined Team Zabul, în anul 2011, concomitent cu două unităţi de manevră, atât pe partea de nord, cât şi pe partea de sud a ariei de responsabilitate.
Reporter: Cum aţi caracteriza rolul forţelor terestre craiovene în misiunile din afara ţării?
Dorin Blaiu: Prezenţa militarilor în teatrele de operaţii de pe cele trei continente, aşa cum am precizat anterior, mă refer la Africa, Asia şi Europa, a adus stabilitate în zonă şi a asigurat condiţiile necesare ca naţiunile respective să poată să-şi dezvolte cu propriile mâini viitorul lor.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Dumitru Scarlat, bugetul apărării va creşte până la două procente din PIB. S-au achiziţionat deja rachete antitanc. Vă rog să ne spuneţi despre aceste arme, despre care presa a vorbit în ultima vreme.
Dumitru Scarlat: Noi suntem foarte bucuroşi de faptul că, începând de anul viitor, două procente din PIB vor merge către armată şi de asemenea ştim că şi noi, cei din forţele terestre, vom beneficia de o sumă de bani mult mai mare decât am beneficiat până acum. Eu apreciez foarte mult ce s-a întâmplat şi în ultimii ani. Vă spuneam că echipamentele noastre au o perioadă foarte mare de funcţiune şi trebuie...
Radu Dobrițoiu: Uzură morală, resurse terminate.
Dumitru Scarlat: ... şi fizică şi noi trebuie să le schimbăm. În accepţiunea mea, de la venirea la comanda Statului Major al Forţelor Terestre, a fost să-mi stabilesc priorităţi, pentru că suma este cea pe care o primim şi noi avem nevoi foarte mari, şi atunci a trebuit să stabilim priorităţi. Una din priorităţile mele, pe lângă dotarea structurilor de cercetare, a fost şi aceasta referitoare la lupta împotriva blindatelor, şi de aceea a fost solicitarea noastră să avem mijloace antitanc mult mai multe decât aveam până acum. În momentul în care discutăm despre achiziţia unor tancuri, vorbim de... sume foarte mari, de la patru, cinci milioane de euro în sus, ceea ce înseamnă foarte mult. Şi atunci, am adoptat varianta şi am sprijinit varianta să cumpărăm rachete antitanc, rachete care sunt per bucată mult mai ieftine, dar eficienţa acestora...
Radu Dobrițoiu: Puterea de foc şi de distrugere e mai mare.
Dumitru Scarlat: ... şi puterea de foc este foarte mare şi de aceea am adoptat această variantă. Noi nu renunţăm nici la dotarea forţelor terestre cu tancuri. Noi avem la această dată tancurile româneşti, pe care încă le folosim şi sunt foarte eficiente, dar ne dorim şi în proiecţia noastră din aceşti zece ani este, într-adevăr, şi achiziţia de tancuri. De asemenea, dorim foarte mult să schimbăm transportoarele blindate, pentru că acestea au o durată foarte mare de folosinţă. Ne trebuie foarte multe şi dorim să le schimbăm. Sprijinim foarte mult industria de apărare a ţării şi noi credem că toate acestea trebuie realizate la noi şi noi vom solicita şi vom stabili cerinţele, astfel încât să beneficiem de aceste mijloace, de care avem nevoie. De asemenea, trebuie să ne gândim un pic şi la lupta împotriva mijloacelor aeriene. Noi avem mijloace acum, dar sunt insuficiente şi vedem foarte bine ce se întâmplă în jurul nostru, şi de aceea considerăm că şi aceste mijloace trebuie schimbate. Şi piese de artilerie avem nevoie, şi de geniu şi de comunicaţii. Sunt mult mai multe. Noi, vreau să vă spun că noi avem o proiecţie foarte clară pe următorii ani cu absolut ceea ce ne trebuie şi ceea ce putem realiza cu cele două procente din PIB.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, TR 85 "Bizonul", aţi amintit, este învechit, este de categorie medie, dar depăşit din multe puncte de vedere. Ce tancuri, la ce tip de tanc vă gândiţi în viitor şi cam câte tancuri au nevoie forţele terestre la un nivel măcar mediu de apărare a ţării?

Dumitru Scarlat: În Ministerul Apărării Naţionale, dumneavoastră ştiţi că este Departamentul pentru Armamente, structura responsabilă cu achiziţia acestor mijloace şi eu nu pot să fac nici un fel de referire la tipul de tanc pe care noi ni-l dorim. Ceea ce am stabilit noi sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un astfel de mijloc de luptă. Noi am transmis aceste cerinţe şi avem convingerea că această structură care a demonstrat de fiecare dată că este capabilă să realizeze achiziţii foarte bune pentru forţe şi pentru forţele terestre o vor face şi de data aceasta.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, două zile până la Ziua Forţelor Terestre - vă rog să transmiteţi un mesaj pentru militarii din cadrul trupelor de uscat.
Dumitru Scarlat: Eu apreciez foarte mult personalul şi ştiu foarte bine că fără ajutorul atât al militarilor, cât şi al civililor, noi nu ne putem desfăşura activitatea. Vreau să le mulţumesc foarte mult pentru ceea ce fac zi de zi, ştiu că sunt eforturi foarte mari, ştiu că le realizează cu mare responsabilitate şi îi apreciez pentru asta. Vreau să mulţumesc familiilor acestora că ne susţin în tot ceea ce facem noi. De fiecare dată mă gândesc şi la cei care au făcut ca noi astăzi să avem ceea ce avem. Este vorba de veteranii de război, este vorba de răniţii din teatrele de operaţii, de văduvele veteranilor şi noi ne gândim de fiecare dată şi la ei cu mare respect şi necondiţionat le acordăm sprijinul nostru. La cei care s-au jertfit pentru ţară, noi le acordăm respectul cuvenit şi le aducem un pios omagiu, fapt pentru care noi mâine vom depune coroane de flori, atât la Monumentul Ostaşului, militarilor căzuţi în teatrele de operaţii, cât şi la Monumentul infanteriei, al Geniştilor, al tuturor armelor şi suntem de fiecare dată cu gândul şi cu sufletul la aceştia. Pentru toţi ostaşii din forţele terestre, personal civil şi militar, le doresc la mulţi ani. Si aş vrea să vă mai spun că intenţia noastră este ca sâmbătă să vă invităm în Parcul Tineretului pentru a vă prezenta echipamente militare şi în final un spectacol şi retragerea cu torţe.

Radu Dobrițoiu: Permiteţi-mi să transmit si eu la mulţi ani din partea Euroatlantica şi Radio România Actualităţi militarilor din cadrul trupelor de uscat. Euroatlantica la final, ediţie în care am vorbit despre forţele terestre din Armata României avându-l ca invitat pe comandantul Forţelor Terestre, generalul maior Dumitru Scarlat, cea mai importantă categorie de forţe din Armata României va fi aniversată peste două zile de hramul Marelui Mucenic Gheorghe, patronul trupelor de uscat. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualitaţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica.

Realizator Radu Dobritoiu, producator Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"