Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Forţele terestre ale României în ecuaţia securităţii naţionale

Invitat special: generalul-maior Dumitru Scarlat seful Statului Major al Fortelor Terestre

Forţele terestre ale României în ecuaţia securităţii naţionale
Foto: Catalin Purcaru.

Articol de Radu Dobriţoiu, 24 Aprilie 2015, 11:02

Radu Dobriţoiu - Ziua Forţelor Terestre este aniversată în fiecare an cu ocazia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, Sfântul Patron al trupelor de uscat. Bun prilej pentru a discuta astăzi despre forţele terestre ale României în ecuaţia securităţii naţionale, avându-l ca invitat special pe comandantul acestei categorii de forţe, generalul maior Dumitru Scarlat, doctor în ştiinţe militare, veteran al teatrelor de operaţii. Alături de noi este şi colonelul Dragoş Iacob, locţiitorul şefului Instrucţiei şi Doctrinei pentru trupele de uscat. Vom intra în direct prin satelit şi cu Afganistanul, cu locotenent colonelul Florin Şoltuz, comandantul Batalionului de protecţie a forţei din baza Kandahar. Bună seara domnule general Dumitru Scarlat, la mulţi ani cu ocazia aniversării Forţelor Terestre.
Dumitru Scarlat: Bună seara dumneavoastră şi radioascultătorilor dumneavoastră. Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţia de a participa la aceasta emisiune şi sunt onorat.
Radu Dobriţoiu: Vă mulţumim şi noi pentru că astăzi, având un program încărcat, aţi ales să veniţi la Radio România Actualităţi, postul de radio cu cea mai mare audienţă din România. Domnule colonel Dragoş Iacob, bun venit la Radio România Actualităţi.
Dragoş Iacob: Bună seara dumneavoastră şi radioascultătorilor. Vă mulţumesc tare mult pentru invitaţie.
Radu Dobriţoiu: Domnule general aţi avut o zi bogată astăzi în evenimente. Ultimul a fost retragerea cu torţe spre comandamentul dumneavoastră din cartierul Drumul Taberei, unde parcă ar fi nişte tranşee acum, nu ştiu cum să vă spun, cu metroul, nu ştiu cum s-a întâmplat, aţi reuşit?
Dumitru Scarlat: Sunt în afara cazărmii, nu sunt în cazarma noastră, iar circulaţia în Drumul Taberei să ştiţi că este acceptabilă.
Radu Dobriţoiu: Să pornim cu zâmbetul pe buze, pentru că ştiţi ce se întâmplă? Orice s-ar întâmpla în viitor cartierul Drumul Taberei este deja pregătit, are tranşeele săpate. Ziua încă nu s-a încheiat pentru dumneavoastră. Puteţi spune asta probabil după ce plecaţi de la Radio România Actualităţi. Domnule general conduceţi cea mai importantă categorie de forţe din Armata României. Ea reprezintă aproximativ 60-70% dintre cei 82 de mii de funcţii militare din Armata României, o categorie din ce în ce mai importantă nu numai din perspectiva misiunilor la care a participat în Irak şi Afganistan, dar şi din perspectiva acestor exerciţii complexe care se execută pe teritoriul României în acest an. Vă rog frumos să începem cu aceste exerciţii. Săptămâna trecută au început exerciţii importante. Luna trecută, de asemenea, lumea a fost impresionată de acel convoi feroviar care transporta transportoarele blindate Stryker din Regimentul 2 Cavalerie. A fost şi atunci tot în Poligonul Smârdan o aplicaţie complexă la care au participat aproximativ 2200 de militari. S-a simulat atunci împreună cu trupele aeropurtate din Brigada 173 din Statele Unite staţionată în Italia. Au venit câteva sute de trupe aeropurtate, au simulat ocuparea unui aeroport şi bineînţeles după un anumit scenariu eliberarea acestuia. La Câmpia Turzii au venit aeronave A11, specializate în lupta antitanc. Ce ne puteţi spune despre aceste exerciţii de amploare, chiar acuma aţi venit de la un exerciţiu din Poligonul Smârdan. Ieri când am vorbit cu dumneavoastră eraţi acolo împreună cu şeful Statului Major General, generalul locotenent Nicolae Ciucă.
Dumitru Scarlat: Aşa este. Înainte să vă răspund la întrebare aş dori să vă prezint faptul că în fiecare an, de 23 aprilie, noi sărbătorim Ziua Forţelor Terestre, are dublă semnificaţie pentru noi, Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Forţelor Terestre şi noi, pe lângă sărbătorirea Sfântului Gheorghe sărbătorim şi ziua noastră. Pentru această zi noi am desfăşurat mai multe activităţi. Astăzi este retragerea cu torţe şi emisiunea la care participăm ar fi ultima dintre ele. Referitor la exerciţii aş vrea să vă spun că noi suntem ostaşi ai ţării, noi trebuie să ne instruim şi instrucţia este rolul nostru de a fi. De aceea, noi la începutul fiecărui an ne planificăm exerciţii, exerciţii pe care să le desfăşurăm în poligoanele noastre şi dumneavoastră ştiţi foarte bine că noi avem trei poligoane foarte importante, este vorba de poligonul Cincu, poligonul Smârdan şi poligonul Babadag. Aceste poligoane de anul acesta le-am conectat cu alte două poligoane din Germania, este vorba Hohenfels şi Grafenwoeh, şi la această dată avem ostaşi la instruire în aceste poligoane, precum şi în poligonul Smârdan, de care vorbeaţi. Aş vrea să vă mai spun faptul că anul acesta mai mult decât în anii anteriori avem planificate foarte multe exerciţii. De la nivelul batalionului până la nivel divizie fiecare structură este implicată într-un exerciţiu şi de data aceasta, mai mult decât oricând, într-un exerciţiu multinaţional. De ce am ales această variantă? Pentru că aceasta este singura prin care noi ne verificăm interoperabilitatea cu aliaţii noştri. Am participat la misiuni în teatrele de operaţii şi am demonstrat că suntem capabili să desfăşurăm împreună cu aliaţii noştri aceste misiuni şi acum ne instuim în ţară. Activităţile şi tot ceea ce vedeţi dumneavoastră în această oră că se întâmplă în poligoanele noastre sunt planificate încă de anul trecut şi noi le desfăşurăm acum. Exact cum spuneaţi, noi acum în poligonul Smârdan desfăşurăm unul dintre exerciţiile de amploare, suntem acolo cu partenerii noştri strategici americani, care au aproximativ 500 de miliari în poligon şi se instruiesc cu noi. De asemenea, avem şi parteneri britanici, aproximativ 130 de militari şi 26 de militari, ostaşi ai Republicii Moldova. Împreună cu ei desfăşurăm aceste exerciţii şi sunt planificate pe întreaga perioadă a anului în cele trei poligoane mari de care vă vorbeam.
Radu Dobriţoiu: Domnule general, din ce ştiu aceste exerciţii de amploare fac parte şi dintr-o operaţie a Alianţei mai extinse şi care se va desfăşura pe întregul an 2015, este vorba de operaţiunea Atlantic Resolv.
Dumitru Scarlat: Aşa este. Această operaţiune este planificată pentru instruirea partenerilor, împreună cu partenerii din flancul Est al Alianţei şi asigurarea acestora. Noi suntem foarte bucuroşi că pertenerii noştri au răspuns invitaţiei, pe de altă parte ne-au invitat la exerciţiile lor, şi suntem parte, împreună cu ei, la astfel de exerciţii.
Radu Dobriţoiu: Ne îndreptăm acum, domnule general Dumitru Scarlat, spre linia întâi, Afganistan, acolo unde aproximativ 650 de militari din Forţele Terestre participă la cea mai complexă misiune din acest moment pentru armata României. Avem legătura prin telefon cu locotenent colonelul Florin Şoltuz, comandantul Batalionului de protecţie a forţei din baza Kandahar. Bună seara, domnule colonel.
Florin Şoltuz: Bună seara, domnule Dobriţoiu. Am onoarea să vă salut domnule general, am onoarea să vă salut domnule colonel. Vă rog să-mi permiteţi să adresez totodată şi salutul creştinesc Hristos a Înviat!, dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră.
Radu Dobriţoiu: La mulţi ani de Ziua Forţelor Terestre, de aici, de la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI. Ştiu că acolo nu este uşor în Kandahar , am petrecut şi eu aproximativ cinci luni în baza respectivă, era mult mai cochetă, mult mai micuţă, acuma este de dimensiunea unui orăş şi misiunea dumneavoastră implicit este una mai mare decât cea pe care o avea în 2002 Batalionul 26 Infanterie Scorpionii Roşii, cei care au executat, de altfel, şi prima misiunea de pază a bazei Kandahar. Iată acum sunteţi dumneavoastră acolo, după aceşti adevăraţi pioneri ai forţelor terestre, mă refer la Scorpionii Roşii.

Ce ne puteţi spune despre tot ce înseamnă securitatea din regiunea respectivă şi riscurile la care vă expuneţi, pentru că nu este uşor şi lumea trebuie să ştie în ţară că nu este o misiune uşoară acolo.
Florin Şoltuz: Suntem la două luni de la dislocare pe baza Kandahar şi până la această dată am realizat integrarea Batalionului 33 Vânători de Munte Posada în structura de forţe combinată româno-americană cu Batalionul 2 Aeropurtat No Slack cu Regimentul 327 Infanterie. Aşa cum aţi amintit, misiunea noastră este foarte complexă şi anume aceea de a asigura protecţia bazei militare din Kandahar a militarilor care sunt cartiruiţi pentru executarea de acţiuni în aria de responsabilitate a militarilor care tranzitează această bază, precum şi a infrastructurii tactice şi a echipamentelor şi bunurilor materiale şi senzitive care se află în dotarea forţelor de coaliţie. Din punct de vedere al situaţiei de securitate, aş putea să categorisesc în trei componente ameninţările care sunt la acest moment. În primul rând ameninţarea atacului din interior, iar din acest punct de vedere avem în responsabilitate accesul, controlul accesului în bază, la poarta principală printr-un sistem de scanere şi un flux destul de complicat, care ne asigură protecţia militarilor din bază. A doua categorie o constituie atacul cu rachete asupra bazei, iar din această perspectivă contracarăm cu patrule debarcate din zona de proximitate apropiată perimetrală a bazei. Iar a treia categorie o constituie, desigur, dispozitivele explozive improvizate şi atacul sinucigaş sau cu maşini capcană în zona de protecţie îndepărtată, iar pentru contracarare dezvoltăm patrule de prezenţă şi totodată instruim şi mentorizăm forţele de securitate afgane care să execute misiuni în parteneriat cu noi şi totodată să fie în măsură în anul următor să preia aria de responsabilitate şi totodată baza militară din Kandahar.
Radu Dobriţoiu: Domnule colonel, aici este comandantul dumneavoastră de la Bucureşti, domnul general Dumitru Scarlat. Domnule general, doriţi să-l întrebaţi ceva pe comandantul român din Afganistan de acolo, să-i uraţi ceva pentru ziua de astăzi?
Dumitru Scarlat: Eu sunt în contact permanent cu ostaşii pe care îi avem în Afganistan. De fiecare dată le-am transmis să aibă grijă la tot ceea ce se întâmplă în jurul lor, să-şi pregătească misiunile cu foarte mare atenţie şi responsabilitate. Vreau să le transmit de Ziua Forţelor Terestre că îi apreciez foarte mult pentru ceea ce fac acolo. Sunt ambasadorii Armatei României şi ai României în acea ţară. Sunt oameni foarte serioşi, oameni responsabili, de care eu sunt mândru. Le doresc La mulţi ani de Ziua Forţelor Terestre, le doresc misiune în siguranţă în teatrul de operaţii din Afganistan şi trebuie să ştie că suntem permanent alături de ei cu gândul şi îi aşteptăm pe toţi sănătoşi acasă.
Radu Dobriţoiu: Domnule locotenent colonel Florin Şoltuz, şi noi, cei de la Radio România Actualităţi, suntem cu gândul la dumneavoastră. De aceea ne-am şi dorit această legătură cu Afganistanul astăzi, de Ziua Forţelor Terestre şi vă dorim să veniţi toţi sănătoşi acasă, alături de familiile care cu siguranţă vă aşteaptă aici cu dragoste. Vorbim şi despre militarii care au participat la misiuni în Afganistan şi Irak, cei experimentaţi în misiuni reale de luptă, sunt ofiţeri cu care a vorbit Adrian Lungu, corespondentul Radio România Actualităţi în judeţul Sălaj, dar întâmplător sau nu sunt militari pe care i-am întâlnit în teatrele de operaţii. Să ascultăm reportajul realizat de Adrian Lungu.
Reporter: Militarii români detaşaţi în ultimii ani în zonele de conflict din Irak şi Afganistan şi-au dus la bun sfârşit toate misiunile. Acesta este mesajul prezentat astăzi, cu ocazia Zilei Forţelor Terestre de ofiţerii sălăjeni recent întorşi din estul Afganistanului, unde au participat la programele de pregătire a armatei naţionale afgane, dar şi la acţiuni umanitare. Colonelul Cristian Telgaş, locţiitorul comandantului Regimentului 69 Artilerie Mixtă Silvania şi responsabil alături de aliaţi cu derularea unor programe de menţinere a păcii în Irak.
Cristian Telgaş: Activităţile de asistenţă umanitară mi-au oferit cele mai multe satisfacţii. În zilele în care am reuşit să aduc zâmbetul pe chipul copiilor irakieni şi nu numai au fost zile frumoase. În calitate de ofiţer cu cooperarea civili-militari, am asigurat interfaţa dintre batalionul românesc dislocat în provincia Dikar, pe de o parte, şi autorităţile locale, populaţia din zonă, din zona de responsabilitate.
Reporter: Ofiţerii întorşi din zonele de conflict consideră că pregătirea militarilor este esenţială pentru a duce la bun sfârşit misiuni în zone ostile. Locotenent colonelul Nicolae Oros, comandantul Batalionului 317, Sprijin Logistic, "Voievodul Gelu" Zalău.
Nicolae Oros: A fost o experienţă pot să spun de neuitat. M-am lovit acolo de cultura locală, de tradiţiile şi obiceiurile populaţiei afgane, dar pregătirea dinaintea misiunii a avut un rol deosebit de important. Astfel, noi am reuşit să îi înţelegem pe acei oameni, ajutând, prin diferite proiecte, reuşind să câştigăm astfel simpatia populaţiei locale, lucru foarte important într-o ţară musulmană aflată după un război de foarte, foarte mulţi ani.
Reporter: Pregătirea militarilor sălăjeni întorşi din teatrele de operaţiuni va continua în acest an la Şcoala NATO din Germania, dar şi în teatrele de antrenament din ţară şi străinătate.
Radu Dobriţoiu: Dle general Dumitru Scarlat, iată, vorbim în ultimii 13 ani de aceste operaţiuni, care la început au fost ceva pitoresc, ceva cu un mare spirit de aventură şi ceva interesant ca subiect. Din păcate, armata nu mai este atât de interesantă ca subiect pentru presă în ultima perioadă. Dar, iată, a devenit o obişnuinţă prezenţa noastră în teatrele de operaţii, dar, mai mult decât atât, sunt aceşti ofiţeri care au participat, cum le spun eu, ofiţeri din generaţia teatrelor de operaţii, din care faceţi parte şi dvs, pentru că v-aţi experimentat acolo, în linia întâi, şi generalul Nicolae Ciucă, şi generalul Blaiu, şi colonelul Toma, şi colonelul Dan Ionescu, şi sunt foarte mulţi pe care i-aş enumera, dar au prins acolo o experienţă, o expertiză în misiuni reale de luptă. Iată că acestea sunt transferate, aceste experienţe, în Armata României. Dar vorbim despre anul 2015. Ne-am pregătit foarte mult, bineînţeles, în aplicarea unor STANAG-uri, în interoperabilitatea cu aliaţii din NATO, cu partenerii americani, în linia întâi, pe un anumit tipic, pe anumite genuri de misiuni, este vorba de Peace Enforcement, de Peacekeeping ş.a.m.d. Trebuie, prin aceste exerciţii, gândesc eu, şi cred că asta este şi strategia în acest moment, de readaptare şi reconsolidare a acestor exerciţii pentru apărarea clasică naţională.
Dumitru Scarlat: Dvs ştiţi că peste 40.000 de ostaşi români - şi, când vorbesc de ostaşi, eu vorbesc de la soldat până la parte dintre noi, care suntem generali acum - am participat la misiuni în teatrele de operaţii. Din cadrul acestor misiuni noi am desprins nişte lecţii, am identificat nişte lecţii. Trebuie să vă spun faptul că toate aceste lecţii pe care noi le-am identificat s-au transformat în lecţii învăţate şi, ulterior, acestea au fost materializate în regulamentele şi în instrucţiunile noastre de pregătire. Ceea ce am făcut noi în teatrele de operaţii ne ajută foarte mult pentru ceea ce facem şi ceea ce desfăşurăm în poligoanele de instrucţie. Referitor la apărare şi, în mod deosebit, misiunile de apărare, misiunile de ofensivă şi celelalte forme ale acţiunilor de luptă...
Radu Dobriţoiu: Este războiul clasic, să îi spunem.
Dumitru Scarlat: Exact, războiul clasic. Noi nu le-am uitat. Chiar dacă ne-am pregătit pe un anume tip de misiune, noi în continuare am desfăşurat aceste activităţi, ţinând cont de fiecare dată de procedurile pe care partenerii noştri din Alianţă le folosesc. Şi, pentru a realiza interoperabilitatea, şi aceasta este o măsură importantă de a respecta şi de a desfăşura activităţi de luptă după procedurile pe care şi partenerii noştri le au, tot ceea ce desfăşurăm noi acum în poligoane sunt acţiuni menite să ne pregătească pe noi pentru misiunea de bază pe care o are Armata României, aceea de a ne apăra ţara.
Radu Dobriţoiu: Apărarea ţării.
Dumitru Scarlat: Şi noi suntem pregătiţi şi ne pregătim în continuare pentru această misiune principală.
Radu Dobriţoiu: Operaţiunea Atlantic Resolve include în acest an foarte multe exerciţii militare ale NATO, cu participarea trupelor româneşti, o primăvară în care militarii au aglomerat poligoanele, s-au simulat atacuri asupra unor unităţi de tancuri, ocuparea unui aeroport, luna trecută, de trupele aeropurtate din Brigada 173 din SUA, exerciţiu complex în aceste zile în Poligonul Smârdan din judeţul Galaţi, peste 1.800 de militari, cei mai mulţi din forţele terestre. Maria Măndiţă transmite din linia întâi a exerciţiului.
*
-: Inamicul, care iniţial a fost dezorganizat de către focul artileriei, ripostează cu foc, încercând să menţină poziţia.
Reporter: Poligonul din Smârdan a răsunat de zgomotul elicopterelor Puma 330, al avioanelor de luptă, dar şi al celor 400 de tancuri şi blindate, alături de care au luptat în cadrul exerciţiului cei peste 1.800 de militari din Armatele Regatului Unit al Marii Britanii, Republicii Moldova, României şi SUA. După exerciţiu, militarii participanţi şi-au prezentat impresiile, chiar şi în legătură cu condiţiile meteo.
-: Trei, patru anotimpuri într-o zi, de dimineaţă ploaie, soare, iar ploaie. Puţină grindină, dacă se poate, ca să fie vremea infanteristului.
-: Am demonstrat cât de strâns putem lucra împreună şi în ultima perioadă ne-am îmbunătăţit atitudinile şi ne-am asigurat că ne îndeplinim cu succes misiunile lucrând împreună.
Reporter: Generalul Sir Adrian Bradshaw, adjunctul comandantului suprem al Forţelor Aliate din Europa, a vorbit despre mesajul pe care îl transmite un astfel de exerciţiu multinaţional al forţelor aliate.
Adrian Bradshaw: Ceea ce am văzut cu toţii astăzi a fost un exerciţiu foarte bine organizat, un exerciţiu internaţional care dă un mesaj tuturor ţărilor din afara alianţei, acela că NATO lucrează împreună şi că NATO va acţiona întotdeauna împreună. Cu siguranţă, vom respecta măsurile de reasigurare a securităţii hotărâte pentru flancul estic.
Reporter: Totodată, generalul Sir Adrian Bradshaw a mulţumit României pentru intenţia de a majora bugetul apărării naţionale cu până la 2% din PIB.
*
Radu Dobriţoiu: Da, un exerciţiu extrem de important acesta din Poligonul Smârdan. Vor urma şi altele, dle colonel Dragoş Iacob, nu?
Dragoş Iacob: Cu certitudine. Operaţia Atlantic Resolve este doar o parte din exerciţii, cuprinde doar o parte din exerciţiile pe care noi le avem planificate în acest an. În jur de 40, cu participare multinaţională, cam o treime din acestea sunt în cadrul operaţiei Atlantic Resolve, atât pe teritoriul naţional, cât şi în străinătate. Şi aş vrea să punctez, referitor la exerciţiul pe care tocmai colega dvs l-a prezentat în această emisiune, este faptul că el înregistrează o altă premieră, este prima dată când noi reuşim o instruire prin simulare distribuită, întrucât ţinta de instruire primară, care este reprezentată de unităţi americane, este dispusă în Hohenfels, în Germania. Şi avem un exerciţiu de comandament care se desfăşoară în acest timp în România.
Radu Dobriţoiu: Adică, cele două poligoane, pe înţelesul ascultătorilor, au fost interconectate - Hohenfels, în Germania, şi Poligonul Smârdan.
Dragoş Iacob: Exact.
Radu Dobriţoiu: Unde a fost comanda?
Dragoş Iacob: Comanda a fost în Germania, asigurată de Divizia 4 Infanterie SUA, care a comandat, în cadrul exerciţiului, o serie de unităţi, printre care şi Brigada 282 Infanterie Mecanizată. Ce au auzit ascultătorii noştri a reprezentat etapa de exerciţii cu forţe în teren, cu trupe în teren.
Radu Dobriţoiu: Exerciţiu desfăşurat cu forţe.
Dragoş Iacob: Exerciţiu desfăşurat...
Radu Dobriţoiu: Înţeleg, şi cu transportoare blindate. Colega mea Maria Măndiţă amintea de sute de transportoare blidate, de tancuri, probabil şi româneşti, TR-85. Dle general, ne apropiem, din păcate, de sfârşitul acestei emisiuni, la Bilanţul Armatei s-a amintit de o accelerare a reparării, să spunem, tehnicii militare de care dispune România. Ştim că în Carta Albă a apărării este cuprins procentul de 60% de tehnică care este inutilizabilă din cauza unor probleme de natură tehnică, înţeleg că s-au cumpărat piese, s-au cumpărat echipamente, de înlocuire, de reparaţii, care este procentul acum şi cum se desfăşoară această operaţiune, putem spune, de mentenanţă şi de punere în funcţiune a cât mai multor vehicule şi tehnică românească?
Dumitru Scarlat: Înainte de a vă răspunde la întrebare, aş dori să adaug faptul că pe timpul acestor exerciţii am avut onoarea de a avea în poligoanele noastre comandanţi militari ai NATO. Şi aş vrea să fac referire la generalul locotenent Haggis, care este comandantul Forţelor Terestre americane din Europa şi cu care noi avem o relaţionare specială. Referitor la mentenanţa echipamentelor, anul trecut, noi am primit fonduri suplimentare şi acestea ne-au ajutat să rezolvăm o foarte mare parte din problemele pe care le avem la echipamentele noastre. Procentul de mentenanţă anul trecut a crescut cu aproximativ 15%, faţă de ceea ce avem noi. Anul acesta am primit bani mai mulţi pentru mentenanţă şi este foarte clar că ceea ce ţara ne-a pus astăzi la dispoziţie noi le punem în stare de funcţionare. Este foarte îmbucurător faptul pentru noi că, începând cu anul 2017, pentru zece ani, noi vom primi 2% din PIB şi eu am convingerea că şi echipamentele specifice, echipamentele de bază specifice forţelor terestre vor fi înlocuite.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre importanţa forţelor terestre în ecuaţia securităţii naţionale. Invitat special: comandantul trupelor de uscat, generalul maior Dumitru Scarlat. Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobriţoiuul "Euroatlantica", şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie.

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"