Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

În lume

Autor

Radiojurnal

25 Septembrie 2020
Vizualizari: 139
Comentează

La mijlocul acestei săptămâni, Comisia Europeană a făcut publice propunerile din noul pact privind migraţia şi azilul.

Italia și Grecia, reacții după pactul privind migrația propus de CE

La mijlocul acestei săptămâni, Comisia Europeană a făcut publice propunerile din noul pact privind migraţia şi azilul. Criza migranţilor datează din 2015 şi s-a complicat an după an.

La Roma, se consideră că pactul reprezintă un pas înainte, dar că s-ar putea să se dovedească a nu fi suficient.

Corespondentul Radio România Actualităţi în Italia, Elena Postelnicu, prezintă o sinteză a reacțiilor din Peninsulă.

Reporter: Pactul reprezintă un pas important spre o politică de migraţie cu adevărat europeană, comenta pe reţelele de socializare premierul Giuseppe Conte, după discuţiile de miercuri seara, de la Bruxelles, completând că ''acum Consiliul European îmbină solidaritatea cu responsabilitatea. Este nevoie de certitudine cu privire al repatrieri şi redistribuire".

Ţările de sosire nu pot gestiona singure fluxurile în numele Europei. Acest pact al Uniunii Europene asupra migraţiei şi a azilului este aşteptat de foarte multă vreme de Italia, care în ultimele patru luni a fost nevoită să se confrunte nu numai cu problemele create de pandemia de COVID-19, ci şi cu un număr tot mai ridicat de ambarcaţiuni ilegale de africani salvaţi în Mediterană de navele organizaţiilor nonguvernamentale sau ajunse direct pe ţărmul Siciliei.

Toate centrele de primire din sudul Italiei sunt arhipline, aceasta chiar şi în actualele condiţii, cu numeroase măsuri de prevenire a unui nou focar de infecţie cu COVID-19. În Sicilia, există totodată şi două nave-carantină cu migranţi abia ajunşi, depistaţi pozitiv şi izolaţi. Unii dintre clandestini însă, de teama să nu fie repartiaţi, au fugit din centre încă înainte de a fi testaţi. Aceştia nu se ştie unde au ajuns.

Ca niciodată, în centrul capitalei italiene s-au format zone noi cu africani, cu măşti sau fără, care, din păcate, nu sunt controlaţi de forţele de ordine, aşa cum se întâmplă, de altfel, şi la Milano.

Situaţia riscă să iasă de sub control, mai ales în sudul Italiei, în insula Lampedusa, care a fost eliberată în urmă cu o lună de câtvea sute de imigranţi transferaţi la Palermo, dar care în continuare are Centrul de primire deja aglomerat, în condiţiile în care bărcile continuă să vină dinspre Africa.

Un duş rece pentru actuala coaliţie guvernamentală, formată din Partidul Democrat şi Mişcarea populistă Cinci Stele şi pentru politica sa de porţi deschise faţă de imigraţia ilegală de masă, aşa vede pactul de la Bruxelles preşedintele formaţiunii Fratelli d'Italia, Giorgia Meloni, din opoziţie, completând că: ''mesajul Europei către Italia este clar: Trebuie să vă apăraţi frontierele, deoarece clandestinii care vor intra în ţara voastră va trebui să-i îngrijiţi".

Ce altceva este nevoie pentru a opri furia imigraţională a stângii italiene? Ministrul italian de interne, Luciana Lamorgese, consideră că liderii de la Bruxelles trebuie să facă mai mult pentru Italia.

Luciana Lamorgese: Nu ştiu în ce măsură aceste propuneri pot fi de fapt eficiente, deoarece ipotezele de a da responsabilităţi de repatriere statelor membre, altele decât cele de la debarcare, mi se par dificil de îmbinat cu eficienţa şi rapiditatea.

Luciana Lamorgese speră că totuşi la negocierile de la 8 octombrie, dintre miniştrii de interne ai Uniunii Europene, se va ajunge la o strategie complexă de combatere a acestei migraţii ilegale, care afectează puternic Italia.

***

Conform pactului, ţara care va examina cererea de azil a unui emigrant va fi aceea unde emigrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene, în cazul unei presiuni migratorii, activarea unui mecanism de solidaritate obligatorie.

Noul sistem propus de Comisia Europeană vine să înlocuiască Tratatul de la Dublin numărul 2, care nu mai funcționează în ultimii ani, în condiţiile în care numărul migranților a crescut, iar ţările de pe prima linie de primire, precum Italia, Spania și Grecia, nu mai fac față situației.

Grecia, de exemplu, este ţara cea mai vulnerabilă. Din Atena relatează Michaela Lambrinidou.

Reporter: Poziția geografică a Greciei, la numai câteva mile marine de coastele Turciei, reprezintă cu adevărat o garanție pentru miile migranți care pot ajunge în Occident. Pericolul contaminării cu COVID-19 în taberele de migranţi supraaglomerate din insulele Mării Egee, incidentele violente care au avut loc în primăvară, la granița Greciei cu Turcia, unde sute de migranţi au forțat intrarea lor pe teritoriul elen, dar și incendiile dezastruoase care se produc din ce în ce mai des în insulele din Marea Egee, adeseori în mod deliberat, au contribuit la accelerarea elaborării noului sistem de azil și migrație.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat noul sistem ca fiind un echilibru just și rezonabil între responsabilitate și solidaritate între statele UE, menit să convingă ţările care refuză și acum cotele obligatorii de refugiați, precum cele din Grupul de la Visegrad, respectiv Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia, dar şi Austria, al cărei cancelar, dl Sebastian Kurz, a reafirmat că o repartizare a migranţilor între statele UE nu funcţionează.

La rândul său, premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a subliniat că avem nevoie de o politică de azil echilibrată, dar este nevoie de o partajare justă a răspunderilor între ţările europene şi a salutat hotărârea guvernului german de a primi familii de refugiaţi de la tabăra Moria, după incendiul devastator care ars-o din temelii, lăsând fără adăpost peste 12.500 de migranţi.