Interviu cu preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti, Aurel Vainer

La Ierusalim, al Memorialul Yad Vashem are loc, azi, o conferinţă specială, dedicată Holocaustului din România.

Participă şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, care i-a acordat un interviu corespondentului nostru Dragoş Ciocîrlan.

Domnule preşedinte Aurel Vainer, de ce aţi venit în Israel, cu ce prilej?

Aurel Vainer: Am fost invitat de Organizaţia AMIR, să spunem, sora noastră din Israel, e o organizaţie cam de tipul Federaţiei, dar după structurile din Israel. Sunt evrei originari din România. Şi, pentru prima dată, Memorialul Yad Vashem, atât de cunoscut, organizează o zi, un eveniment dedicat comemorării Holocaustului din România. Şi, din câte am înţeles, când are loc, 19 iulie, ar fi fost ziua în care Antonescu a semnat principalele legi antievreieşti din România. Deci, e o premieră. Până acum la Yad Vashem nu s-a comemorat la nivelul acesta. Se scoate în prim-plan, se arată da, acolo, şi trebuie să comemorăm chiar la Yad Vashem. Eu îmi amintesc ceva interesant. Eu am vizitat de mai multe ori şi am fost în delegaţia preşedintelui de atunci al României, domnul Traian Băsescu, şi, sigur, a fost foarte impresionat, după ce a fost foarte impresionat la Memorialul de la Washington şi a văzut vagoanele CFR. În Sala sinagogilor, care s-a creat nu demult la Yad Vashem, principalele obiecte şi altare, obiecte de cult şi, mai ales componente ale unor sinagogi din România. Sigur că Yad Vashem-ul e atent cu noi, dar nu la fel cum am fost noi atenţi. De pildă, foarte greu am obţinut "Memoriile lui Filderman". Sunt şi vor apărea şi în editura Hasefer şi va fi un eveniment real. Sau datele despre drepţii între popoare - nu le-am putut obţine foarte uşor, mai mult decât ce au publicat pe site-ul Yad Vashem. Cu acest eveniment foarte important, eu am răspuns cu foarte multă promptitudine. De altfel, sunt singurul din România care voi avea o intervenţie. Şi am multe de povestit.

Reporter: Ce veţi prezenta? Ce anume?

Aurel Vainer: Comemorarea în tradiţie anuală a evenimentelor Holocaustului. Ziua de 9 octombrie a devenit Ziua Naţională a Comemorării, proclamată de stat, după Raportul Wiesel şi aşa mai departe. Noi, pe linia Federaţiei, organizăm şi alte momente ale Holocaustului. De pildă, anul acesta s-au împlinit 75 de ani de la Pogromul antievreiesc legionar din Bucureşti, ianuarie '41. Mai mult, pe 20 iulie, la ora 16:00, inaugurăm, împreună cu Primăria Sectorului 3, un Monument dedicat martirilor din Pogromul de la Bucureşti, la 75 de ani, care arată cinstirea memoriei acestor oameni care au murit complet nevinovaţi, unii luaţi chiar din sinagogile din zona aceasta, pentru că monumentul e aşezat într-o piaţă care se va numi doctor Alexandru Şafran şi unde este de acum un mic monument pentru rabinul Alexandru Şafran. Dar acum, piaţa se rotunjeşte, ca să spunem aşa, cu acest monument, care este un monument din granit, care redă toată durerea noastră pentru acel moment teribil de dramatic din Bucureşti. Tot aşa, voi aminti ca noi am comemorat Progromul de la Iaşi. A fost o suită de manifestari puternică, impresionantă. Programul a fost organizat de Institutul Wiesel, la Iasi, Tg. Frumos, Podul Iloaiei cu participarea Corpului Diplomatic, dar, de data aceasta, a mai fost un element special, cu îndemn de a păstra memoria celor care au dispărut în acele zile odioase, de a nu permite repetarea unor asemenea lucruri.

Reporter: Domnule preşedinte, sunt unii, ce-i drept, nu foarte mulţi, care încearcă să dezgroape teorii despre selectarea neamului. Ce părere aveţi?

Aurel Vainer: Este o enormitate, pe care istoria a demonstrat-o că n-are niciun temei şi cea mai bună dovadă - am să vă spun o trăire personală - am fost acum doi ani în Germania, într-o vizită privată, să zic aşa, şi mă uitam pe străzile din Düsseldorf şi Berlin. De unde Hitler a vrut un popor german arian 100 în 100, vezi pe străzile lor numai oameni nearieni, deci cu istoria şi cu ceea ce se întâmplă cu neamurile nu prea poţi să te iei la bătaie şi e o absurditate. Noi, de altfel, şi este recunoscut, în România am promovat ideea aceasta de înţelegere între oameni. Milităm pentru cunoaştere reciprocă, pentru a ajunge la o recunoaştere reciprocă. Şi vă spun cu toată sinceritatea şi ca un adevăr, simt din partea multor neevrei o apropiere şi o încercare de a înţelege cât mai bine ceea ce a fost atunci şi obligaţia de a nu se repeta.

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, intervievat la Ierusalim de Dragoş Ciocîrlan.