Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: M3 - MUZICA DE LA 3 Luni, 16 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Cătălin Gomboş

25 Mai 2013
Vizualizari: 2032
Comentează add

Din luna octombrie, ambasadorul Sorin Ducaru va coordona ca asistent al Secretarului General al NATO, divizia care se ocupă de riscurile de securitate emergente.

Interviu cu ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru Interviu cu ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru - Conține audio

catalin-gombos

Ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru. Foto: NATO.

Reporter: Domnule ambasador, divizia pe care o veţi coordona ca asistent al secretarului general al NATO, se ocupă de riscurile de securitate emergente. Ascultătorii noştri au auzit deja de multe dintre aceste riscuri, urmărind ştirile; cu alte cuvinte, este vorbadespre fenomene care deja au loc: terorism, atacuri cibernetice, posibila folosire a unor arme de distrugere în masă şi mă refer aici la îngrijorările cu privire la SIRIA, dar şi la cazurile unor state ca Iranul şi Coreea de Nord, care par să încerce să obţină sau să-şi dezvolte arsenale nucleare. Faptul că sunt emergente aceste riscuri înseamnă că NATO vede un potenţial de creştere a acestora?

Sorin Ducaru: Dacă este să urmărim tendinţele, se poate spune că, în ultima perioadă, ameninţările care vin dinspre aceste zone sunt, într-adevăr, în creştere. Ele, unele dintre ele chiar nu putem să mai spunem că sunt emergente, în sensul că se manifestă doar de un timp relativ scurt, ci poate chiar mai demult, altele însă au o apariţie mai recentă, cum ar fi domeniul cyber, dar o evoluţie extrem, extrem de rapidă, deci în domeniul apărării cibernetice, dinamica cu care cresc incidentele, atacurile, le-aş spune, în plan cibernetic este foarte, foarte mare.

Audio: Interviul acordat în exclusivitate de către ambasadorul Sorin Ducaru pentru Radio România Actualităţi.

Reporter: Pentru că aţi vorbit de atacul cibernetic, o parte din riscurile emergente ne duc cu gândul la conflict asimetric şi actori nonstatali, ca organizaţiile teroriste. Însă chiar în această zonă cibernetică, s-a spus de mai multe ori, în ultimii ani, că unele state s-ar afla în spatele unor atacuri masive, două dintre ţintele vizate fiind, mai demult, Estonia şi, mai recent, Statele Unite. Există abordări diferite ale acestor ameninţări, venite din partea actorilor statali şi nonstatali. Sunt unele considerate mai mari decât celelalte?

Sorin Ducaru: Sigur, incidentele, dacă ar fi să le numesc aşa, în spaţiul cibernetic sunt de mai multe feluri. Un nivel este cel al criminalităţii, de exemplu, cibernetice, care duce spre fraudă, efectiv furt de resurse, de bani pe internet. Alt nivel este cel al spionajului cibernetic şi, sigur, nivelul cel mai ridicat este acela care ar putea viza infrastructuri critice din diverse ţări. Dificultatea este că în domeniul cibernetic, atribuirea sau găsirea sursei cu exactitate, care generează astfel de incidente sau atacuri este complexă şi durează, de obicei, foarte mult timp, iar în cadrul NATO, suntem într-o fază în care, practic, ne organizăm priorităţile, prima prioritate fiind aceea de a asigura securitatea sistemelor proprii ale Alianţei, mă refer la structura de comandă, la agenţiile Alianţei, la cartierul general, şi acest obiectiv a fost fixat la summitul de la Lisabona. Practic, la sfârşitul acestui an, ar trebui să marcăm intrarea în stare de operaţionalitate deplină a protecţiei sistemelor NATO. Pe de altă parte, vorbim de intensificarea comunicării, coordonării, consultării între statele membre în vederea stabilirii unor standarde, unor capabilităţi pe care fiecare stat să şi le achiziţioneze, să şi le pună în funcţiune, având în vedere că totuşi responsabilitatea de apărare naţională este o responsabilitate a fiecărui stat, însă fiind conectaţi, având fluxuri de informaţii, având un sistem şi repere de analiză comune, putem fi mult mai eficienţi în a ne apăra în faţa acestor ameninţări. Este, de fapt, principiul unei alianţe şi în planul ameninţărilor convenţionale, aş spune. Fiecare stat trebuie să investească în echipamente, în tehnică, însă faptul că suntem într-o alianţă face ca să fie şi mai eficientă apărarea şi, dacă vreţi, şi mai ieftină din punct de vedere financiar.

Reporter: Aţi spus că se vorbeşte despre stabilirea de standarde şi capabilităţi acum. Există, de altfel, chiar o percepţie, judecând după ultimele atacuri şi succesul unora dintre ele, că cei care se află în spatele acestor tacuri, fie ei actori statali sau nonstatali, au fost cu un pas înainte, acum se caută răspunsuri, nu au fost prevenite astfel de atacuri

Sorin Ducaru: Sigur, sunt mai multe nivele şi aici şi primul nivel este cel de prevenţie, următorul nivel e cel de protecţie efectivă, celălalt, în cazul în care nu funcţionează cele două nivele, se referă la partea de gestionare a răspunsului în astfel de situaţii. Trebuie să înţelegem că nu putem trăi într-o lume ideală în niciun domeniu şi acest lucru este valabil şi în domeniul securităţii. Tot timpul este o cursă, dacă vreţi, de a fi înainte de a putea anticipa, de a putea preveni, cum spuneaţi însă pentru asta trebuie să ne intensificăm resursele, să investim în ele şi, foarte important, să pună la punct un schimb şi un mecanism, protocoale, schimburi de informaţii şi de analiză comună, astfel încât să putem anticipa tendinţele sau atunci când se manifestă unele dintre ele, să le putem analiza corect, pentru a ne adapta răspunsul şi gradul de pregătire pentru ca să putem preveni, aş spune, situaţii dramatice.

Reporter: Tot la categoria riscurilor emergente este proliferarea armelor de distrugere în masă, iar aici discuţia vizează şi scutul antirachetă din România. S-a spus şi aţi reluat şi dumneavoastră, când am discutat despre acest interviu mai devreme, că scutul nu vizează actori statali previzibili ca Federaţia Rusă, ci actori imprevizibili.

Sorin Ducaru: Sigur, în felul în care este conceput sistemul de apărare antirachetă trebuie subliniat încă o dată că este un sistem pur defensiv. În domeniul, aş spune, regimului internaţional, există şi principiul descurajării, care funcţionează cu presupunerea că actorii implicaţi într-un astfel de regim sunt actori predictibili şi raţionali. Pe aceasta, dacă vreţi, a funcţionat situaţia de descurajare şi în timpul războiului rece. Există o tendinţă, care duce atât armamentele de tip nuclear, cât şi sistemele purtătoare pentru acestea - ştiţi că recent s-a negociat acordul START 3, între SUA şi Rusia - însă având în vedere că a existat o proliferare şi în rândul altor tipuri de actori şi există şi temerea ca să existe, poate, şi derapaje către actori nestatali, sistemele de apărare antirachetă devin necesare şi pentru acest lucru, atât SUA cât şi aliţtii europeni au stabilit acest program ambiţios, care ar urma să asigure acoperirea teritoriului Aliantei până la sfârşitul acestui deceniu.

Reporter: Aţi vorbit despre temerea ca armele de distrugere în masă să intre şi în posesia unor actori nonstatali, organizaţii teroriste - o să precizez eu. Există de ceva timp şi un exemplu concret: Siria şi capacitatea Damascului de a asigura securitatea arsenalului său. Am înţeles că momentan NATO nu poate face foarte multe, însă există proiecte pentru a preveni astfel de situaţii pe viitor?

Sorin Ducaru: NATO ar avea capacitatea tehnică de a securiza arme de distrugere în masă, inclusiv arme chimice. Problema este că nu o poate face fără respectarea legalităţii internaţionale şi, în orice caz, pe baza unui mandat şi a unei analize extrem de amănunţite. După cum spunea, chiar cu ocazia vizitei sale în România, secretarul general, o soluţie militară de intervenţie, de implicare efectivă în Siria nu este pa tapet, nu se pune în discuţie în cadrul NATO, însă dacă ar exista o rezoluţie a Consiliului de Securitate, care într-o etapă de stabilizare a situaţiei sau de prevenire a unei proliferări a acelor arsenale, despre care ştim că există în spaţiul sirian, în aceste condiţii sigur că ar putea să existe o implicare, însă nu suntem în acel punct şi toată lumea speră la o soluţionare politică a crizei din Siria, care deja a creat enorm de multe victime nevinovate şi fără folosirea masivă a unor arme de distrugree în masă. Sigur, sunt rapoarte punctuale de folosirea potenţială a unor astfel de arme, însă este important ca să se depună toate eforturile la nivelul comunităţii internaţionale, pentru a se genera o soluţie politică şi, pe urmă, pentru a clarifica şi securiza regimul acestor arme de distrugere în masă, fie chimice, fie biologice.

Reporter: Să revenim la terorism. Una dintre tendinţele înregistrate în ultimii ani, pe măsură ce ofensiva împotriva unor organizaţii cunoscute, gen al-Qaeda, le-a transformat în grupări tot mai descentralizate este acea apariţie a aşa-numiţilor 'lupi singuratici', inspiraţi de ideologia mişcărilor, dar care acţionează independent şi sunt, în consecinţă, mult mai greu de identificat. Cel mai recent exemplu, de altfel, este atacul care a avut la Londra, în urmă cu câteva zile. Ce face NATO pentru a contracara astfel de ameninţări?

Sorin Ducaru: La fel ca şi domeniul cibernetic, despre care vorbeam, şi în domeniul luptei împotriva terorismului responsabilitatea principală aparţine statelor naţionale şi aici există servicii de informaţii în fiecare stat, care urmăresc, încearcă să prevină astfel de situaţii şi, după aceea, există sisteme de răspuns în cazul unor urgenţe civile, care pot fi generate de ele. Ce poate să facă NATO este să pună cap la cap, în principal, aceste informaţii din rândul statelor membre. În acest sens, de trei ani de zile funcţionează ceea ce se numeşte unitatea de informaţii din cadrul Alianţei, Intelligence Unit, şi unul din principalele obiective este să avem la nivelul tuturor aliaţilor ceea ce se numeşte plajă largă de evaluare a situaţiei, situational awareness, în jargonul, aş spune, englez. Odată ce există această matrice de monitorizare, orice mişcare într-un anumit loc poate, aş spune, anticipa eventuale atacuri teroriste sau eventuale incidente, care altfel nu ar putea fi anticipate de niciun fel. Se ştie că fenomenul terorist este deja internaţional, se ştie că o anumită informaţie de pe un aeroport, deplasarea unui actor pus sub urmărire sau a unui grup poate avea efect într-o altă ţară, dacă respectiva grupare nu este oprită. Domeniul terorismului este legat şi cu domeniul cibernetic, pentru că în multe situaţii comunicarea se face pe sisteme informaţioale cibernetice. Deci efortul, aş spune, şi provocarea este de a pune cap la cap toate aceste resurse care există la nivelul aliaţilor şi, prin aceasta, să sugereze un răspuns mai eficientde a preveni situaţii de criză.

Reporter: Un alt domeniu al Diviziei pentru riscuri emergente este cel al securităţii energetice. Ştim că la nivelul UE s-a discutat chiar săptămâna trecută, şi se vorbeşte de câţiva ani buni de diversificarea surselor de energie, fie prin găsirea unor furnizori alternativi, fie prin identificarea unor noi metode de a obţine energie. Aş vrea să ne spuneţi însă câte ceva şi despre punctul de vedere şi strategia organizaţiei nord-atlantice.

Sorin Ducaru: Există câteva nivele de acţiune în NATO în acest domeniu. Primul este cel al consultărilor politice fie între aliaţi, fie între aliaţi şi parteneri. Astfel de consultări pot urmări megatendinţele în domeniul energiei, care afectează sau schimbă geopolitica mondială din punct de vedere energetic. De asemenea, în cadrul consultărilor politice, pot fi discutate şi evaluări de potenţiale ameninţări vizând infrastructura critică şi există un program intensificat în acest domeniu, al consultărilor politice. Un alt palier se referă la schimbul de experienţă în bune practici, aş spune, în ce priveşte protecţia infrastructurii critice din fiecare ţară. Iarăşi este o responsabilitate naţională să-ţi protejezi infrastructura critică, fie că e vorba de conductele de gaz, petrol, fie că e vorba de reţele electrice, însă există şi bune practici care pot fi transferate de la o ţară la alta şi care să ducă la o manieră mai eficientă de protecţie în acest domeniu. Un alt palier vizează eficientizarea folosirii de resurse energetice în cadrul exerciţiilor sau operaţiunilor militare. Se ştie că operaţiunile militare duc la un consum mare de energie şi efortul de a genera ceea ce se numeşte un 'smart energy', o abordare inteligentă în ce priveşte folosirea resurselor energetice în operaţiuni militare este iarăşi un efort specific al NATO.

Reporter: Domnule ambasador Ducaru, poziţia de asistent al secretarului general al NATO, pe care o veţi deţine, întăreşte prezenţa românească la cel mai înalt nivel al organizaţiei nord-atlantice. Ştim că aţi obţinut postul prin concurs, însă există o semnificaţie a creşterii numărului de români în eşaloanele superioare ale NATO?

Sorin Ducaru: Să ştiţi că această prezenţă mult mai numeroasă şi mai vizibilă a românilor, care se poate manifesta în special după primii trei-patru an de la aderare, şi, mai ales, după summitul NATO de la Bucureşti, se datorează şi ea unei abordări de tip strategic, pe care am promovat-o la nivelul Ministerului de Externe, la nivelul instituţiilor româneşti şi aici pot să menţionez că am avut încrederea autorităţilor de acasă de a creiona un plan de acţiune, astfel încât România să fie reprezentată în toate cele şapte divizii din cadrul cartierului general şi, progresiv, să ocupăm posturi de răspundere din ce în ce mai înaltă. De exemplu, şi directoarea adjunctă de cabinet a secretarului general este Mirela Maghiar, fosta mea adjunctă, directorul pentru afaceri multilaterale din cadrul NATO este un coleg din Ministerul de Externe, fostul director general din minister, Călin Stoica, şi am făcut în aşa fel încât să învăţăm şi să sprijinim pe cei care aplică la astfel de posturi, pentru că de cele mai multe ori concursurile sunt deschise, să înţeleagă şi să fie pregătiţi pentru a face faţă competitivităţii destul de mari, care există la acest nivel. Sunt două principii în angajările din cadrul structurilor NATO: primul este al competenţei şi asta se face prin concurs; celălalt este al realizării unui echilibru al reprezentării statelor în sistem, însă primul este principiul fundamental. Echilibrarea reprezentării se face atunci când competenţele ar fi oarecum egale între potenţialii candidaţi şi atunci ideea este să fii cât mai performant. A contat foarte mult şi faptul că am scos în evidenţă şi profilul strategic al României, contribuţiile nu doar în plan operaţional, dar şi în dezbaterile de idei, în contextul conceptului strategic, faptul că am fost activi în domeniul noilor ameninţări, fie ele prin proiectul scutului antirachetă, fie în domeniul ameninţărilor cibernetice sau luptei împotriva terorismului. Deci aş spune că şi această prezenţă românească face parte din identitatea pe care ne-am creat-o ca şi ţară, profilul strategic pe care l-am creat pentru România în cadrul NATO.

Reporter: Şi o ultimă întrebare: pe ce proiecte vă veţi concentra? La ce ne putem aştepta în perioada mandatului dumneavoastră?

Sorin Ducaru: Aşteptarea este ca, în perspectiva următorului summit, problematica acestui răspuns la noile ameninţări să capete o vizibilitate din ce în ce mai mare, tocmai pentru că există conştientizarea faptului că dinamica acestor ameninţări este în creştere. De altfel, secretarul general a pus pe agenda viitoarei ministeriale de apărare din iunie tema securităţii... apărării cibernetice, aş spune, şi aceasta doar ca un prim pas către un calendar care va duce la dezbateri, la negocieri, la stabilirea, cum spuneam, a unor standarde, principii, unor capabilităţi necesare la nivel naţional şi la nivelul alianţei pentru a răspunde eficient în acest domeniu. Sigur că pe mine mă aşteaptă şi provocarea unei structurări manageriale odată cu preluarea acestei funcţii, care se va întâmpla în toamna acestui an, probabil în luna octombrie, şi iarăşi este foarte important de ştiut că orice acţiune în cadrul Secretariatului internaţional este continuu sub observaţia naţiunilor, a board-ului, cum ar veni, a Consiliului Nord-Atlantic, în fond, reprezentat prin ambasadorii ţărilor aliate, aşa că o să folosesc perioada care îmi mai rămâne până la încheierea mandatului, în toamnă, pentru a strânge şi mai bine relaţiile cu colegii mei din consiliu, pentru a beneficia de sprijinul şi de înţelegerea de către ei a obiectivelor şi a provocărilor care stau în faţa acestei divizii.


Etichete Sorin DucaruNATOambasadorSiriaCoreea de NordIranterorismatacuri ciberneticeriscuri de securitate emergenteSUAinternetSTART 3Rusiaasistent al secretarului general al NATO

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live