Interesele de apărare ale Franţei „au o dimensiune europeană”

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a făcut apel la toate ţările europene să propună împreună o agendă internaţională prinvind controlul armamentului nuclear, pentru a evita o nouă cursă a înarmării, în condiţiile în care Statele Unite şi Rusia nu îşi mai respectă înţelegerile.

Interesele de apărare ale Franţei au o dimensiune europeană. Nu avem de ales, trebuie să ne conformăm imperfecţiunii lumii şi să ne protejăm teritoriile şi cetăţenii de ameninţările viitoare, de noile modele de conflict – a spus preşedintele Franţei, astăzi, în discursul rostit în faţa absolvenţilor şcolii militare, a şefilor armatei şi ofiţerilor superiori, a miniştrilor apărării şi de externe.

El le-a cerut europenilor să se implice în realizarea unei autonomii strategice de apărare ca să nu mai depindă de alţii, pentru asigurarea securităţii cetăţenilor europeni. Liderul francez nu a negat faptul că securitatea pe termen lung a Europei se bazează pe o alianţă puternică cu Statele Unite, dar ea depinde, de asemenea, de creşterea capacităţii de acţiune autonomă a europenilor. În context, a precizat că înţelege îngrijorările unor state din Europa de Est, care îşi încredinţează securitatea Alianţei Nord-Atlantice.

Efortul bugetar al fiecărei ţări este inutil, dacă nu există o viziune strategică de apărare pentru Europa – a avertizat Emmanuel Macron.

„Pentru a construi Europa de mâine, standardele noastre nu pot fi sub control american, infrastructurile noastre, porturile şi aeroporturile sub control chinez, iar reţele noastre digitale sub presiune rusească. Trebuie să ne gestionăm singuri, la nivel european, infrastructurile maritime, energetice, digitale, pentru care trebuie să regândim o politică reală de suveranitate. Este valabil şi pentru infrastructurile tehnologiei 5G, pentru stocarea de date şi sistemele de exploatare a lor, pentru reţeaua de cabluri submarine, sistemele nevralgice ale economiei mondializate. Avem nevoie, de asemenea, să deţinem controlul asupra accesului la spaţiul cosmic şi să decidem noi înşine standardele pe care să le impunem întreprinderilor europene. Această politică de norme şi de gestionare a structurilor strategice este esenţială pentru securitatea cetăţenilor noştri şi pentru capacitatea noastră de a acţiona”.

Franţa este singura ţară din lume care a luat măsuri în materie de dezarmare nucleară, pentru că şi-a limitat stocul la 300 de astfel de arme, arsenal pe care preşedintele Emmanuel Macron îl consideră suficient. Spre comparaţie, Rusia deţine 6.600, Statele Unite 6.450, iar China 270. După părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie, Franţa rămâne singura putere nucleară din grupul celor 27 de state membre. De aceea, preşedintele Macron le-a propus ţărilor europene să fie asociate ale Franţei la evetualele negocieri privind forțele nucleare intermediare.

Totodată, el a asigurat că Brexitul nu schimbă nimic în cooperarea pe teme nucleare dintre Paris şi Londra. În opinia sa, europenii nu se pot mulţumi cu rolul de simpli spectatori în faţa unei noi curse a înarmării nucleare, a cărei scenă riscă să devină tocmai bătrânul continent, în lipsa unor acorduri internaţionale.

Tratatul START dintre Statele Unite şi Rusia privind controlul armamentului nuclear expiră anul viitor, însă negocierea unuia nou este incertă, din cauza neînţelegerilor dintre cele două puteri nucleare. Dacă o negociere şi un acord mai larg vor fi posibile, europenii trebuie să fie reprezentanţi şi să fie luaţi în calcul ca semnatari ai viitorului tratat de contrl al armamentului nuclear – a cerut Macron.