Începe votarea pentru alegerea lideruluil Partidului Conservator britanic

Brexitul, politicile fiscale şi cele sociale s-au aflat până acum în centrul campaniilor celor doi candidaţi. Boris Johnson promite că, dacă va deveni prim-ministru, va majora plafonul de la care va fi aplicat nivelul maxim de taxare de 40%, de la 50.000 la 80.000 de lire sterline, în timp ce Jeremy Hunt şi-a concentrat atenţia asupra mediului de afaceri şi spune că vrea ca Marea Britanie să aibă cel mai mic nivel din Europa al taxelor pentru companii, pentru a atrage investitori şi după Brexit.

În privinţa educaţiei, Boris Johnson promite că va aloca un buget de 5.000 de lire sterline anual pentru fiecare elev de gimnaziu, în timp ce Jeremy Hunt intenţionează să reducă nivelul dobânzilor pentru studenţii care au contractat împrumuturi pentru studii şi să garanteze servicii psihologice pentru toate şcolile din ţară.

Cel mai probabil, însă, poziţia faţă de Brexit va conta cel mai mult în alegerea viitorului premier. Boris Johnson este văzut drept candidatul ideal pentru a duce la îndeplinire acest deziderat al conservatorilor, ieşirea din Uniunea Europeană. A fost unul dintre liderii campaniei "leave" în referendumul din 2016, iar acum promite că Brexit-ul va avea loc până la 31 octombrie, cu sau fără acord.

De cealaltă parte, actualul ministru de externe, Jeremy Hunt, promite şi el că Brexitul va avea loc, dar nu este atât de ferm în privinţa datei. La referendumul de acum trei ani, el a votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană, dar acum, ca şi Theresa May în trecut, se declară pregătit să susţină varianta Brexitului. El spune că a primit semnale din partea liderilor europeni că va putea renegocia acordul de retragere, deşi Bruxelles-ul a subliniat, în repetate rânduri, că acest lucru este imposibil. Deşi nu o spune public, Jeremy Hunt mizează probabil pe faptul că noua conducere a structurilor europene, care ar trebui decise în viitorul apropiat, ar putea fi mai deschisă către noi negocieri, pentru a împiedica scenariul catastrofal al unui Brexit fără acord.

Premierul încă în funcţie, Theresa May, a fost prezent la Bruxelles la summitul liderilor europeni, dar s-a ferit să vorbească despre poziţia britanică în alegerea viitoarei conduceri. Ea a spus doar că atât timp cât Marea Britanie va continua să fie membră a Uniunii Europene va avea un rol constructiv în interiorul blocului comunitar.

Dar dacă renegocierea nu va fi posibilă, ce se va întâmpla cu Brexitul? Momentan, legislaţia britanică prevede că la 31 octombrie Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană fără o înţelegere, dacă până la acea dată nu va fi ratificat acordul deja negociat. Aceasta este şi varianta vehiculată cel mai des de Boris Johnson, deşi atunci când i se cere să explice cum va face acest lucru fără spijinul Parlamentului, care se opune cu vehemenţă unui Brexit fără acord, devine evaziv. Parlamentul a semnalat că va face tot ce-i stă în putinţă pentru a împiedica ieşirea fără nicio înţelegere şi, chiar dacă nu va avea timpul necesar pentru a vota o lege care să blocheze acest scenariu, este de aşteptat să organizeze un vot de neîncredere la adresa premierului, iar opoziţia va avea nevoie doar de câţiva conservatori eurofili pentru a răsturna guvernul.