București: Şapte zone de promenadă în weekenduri (HARTA)Recorduri de audienţă la Radio România ActualităţiStarea de alertă - Întrebări și răspunsuriDeclarație pe proprie răspundere ptr. ieșirea din localitate #staredealertăTextul Ordonanţei militare nr. 12Textul Ordonanței militare numărul 11REGULAMENTUL CONCURSULUI din cadrul emisiunii ”Obiectiv România”Regulamentul Concursului de lecturăTextul Ordonanței militare numărul 9REGULAMENTUL CONCURSULUI "Povestea cămășii"Starea de urgență a fost prelungită cu încă 30 de zileRomânia – stare de urgenţă, în direct la Radio România Actualități
.jpg)
.jpg)
În Grecia se reiau procedurile de primire, înregistrare și procesare a cererilor de azil pentru migranții sosiți din Turcia.
În Grecia se reiau procedurile de primire, înregistrare și procesare a cererilor de azil ce fuseseră suspendate pe toată durata lunii martie pentru migranții sosiți din Turcia. Totodată, minorii neînsoțiți vor fi relocați în opt state ale Uniunii Europene.
La începutul lunii martie, când frontiera comună dintre Grecia și Turcia, la Kastanies, în Evros, a fost luată cu asalt de emigranții aflați pe teritoriul Turciei, Guvernul de la Atena a suspendat temporar procedurile de azil pentru a-i împiedica să intre pe teritoriul său. Agenția ONU pentru refugiați a criticat această decizie, iar organizația Human Rights Watch pentru drepturile omului a emis o declarație în care a subliniat că guvernul elen a încălcat dreptul internațional și european, suspendând procesarea cererilor de azil.
Atena s-a angajat să reia procesarea cererilor de azil când situaţia se va calma, dar a declarat că toți cei care au pătruns ilegal în acest interval de timp pe teritoriul țării nu vor avea dreptul să depună cereri de azil, urmând ca ei să fie expulzați în țările de origine. La escaladarea situaţiei de la Kastanies a contribuit ulterior apariția primelor cazuri de coronavirus în Turcia şi în acelaşi timp, contactele reprezentanţilor instituțiilor europene cu Administrația de la Ankara, dar și contactele avute cu miniştrii de resort din Grecia. Săptămâna trecută a fost organizată o teleconferinţă pentru a analiza situaţia migranţilor din Grecia, la care au participat ministrul pentru migrație și azil, Notis Mitarachi și reprezentanții instituțiilor europene, printre care și comisarul pentru drepturile omului, doamna Ylva Johansson.
Doamna Johansson a făcut referire, printre altele, și la ajutorul financiar în valoare de 700 de milioane de euro ce va fi alocat Greciei pentru serviciile de primire, închiriere de locuințe pentru migranți, amenajarea a 31 de tabere pentru protecția familiară și elaborarea unui program pentru grupele vulnerabile. Autorităţile de la Atena, care declarau că din motive tehnice, migranţii care au ajuns din martie în Grecia nu vor putea depune încă cerere de azil, deoarece birourile de azil sunt închise din cauza epidemiei, au revenit recent cu un anunţ în care se indică că începând de luni, 6 aprilie, vor fi reluate primirea, înregistrarea și procesarea cererilor de azil ce fuseseră suspendate pe toată durata lunii martie pentru migranții sosiţi din Turcia.
Atât doamna Johansson, cât și ceilalți participanți la videoconferinţă au salutat anunţul guvernului elen şi au anunţat că primul grup de copii refugiați neînsoțiți găzduiţi în taberele din Grecia vor fi relocați din opt ţări europene în cursul următoarei săptămâni.
(PH)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live(1).jpg)
.png)
