Favoritismul şi corupţia, "un obstacol în calea concurenţei"

8 din 10 reprezentanţi ai mediului de afaceri din România susţin că favoritismul şi corupţia reprezintă un obstacol în calea concurenţei şi a dezvoltării economice, se arată în Raportul anticorupţie prezentat luni de Comisia Europeană.

Este primul raport de acest fel, care cuprinde toate cele 28 de state membre, publicat pe fundalul pierderilor tot mai mari, pe care fenomenul le provoacă în Uniune.

României i se sugerează, printre altele, să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile pentru continuarea anchetelor privind corupţia, inclusiv în cazul unor politicieni care deţin funcţii importante.

Raportul prezintă situaţia din fiecare stat membru, cât de eficiente sunt măsurile anticorupţie şi aspectele care pot fi îmbunătăţite.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru, în medie, trei sferturi din europeni cred că fenomenul este larg răspândit în ţara lor, însă, în cazul României, cifra este de 93%.

România şi Bulgaria sunt singurele ţări încă monitorizate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, dar comisarul Cecilia Malmstrom, cea care a prezentat astăzi raportul Comisiei, spune că cele două documente nu se referă în totalitate la aceleaşi aspecte.

"Sigur că România şi Bulgaria fac obiectul Raportului MCV, dar sunt unele diferenţe în privinţa setului de indicatori, chiar dacă există şi o suprapunere, într-o oarecare măsură. Eforturile pe care România şi Bulgaria le fac, de a combate corupţia, care sunt evidenţiate în raportele MCV pentru ambele ţări, sunt bineînţeles recunoscute şi în acest raport.

"Multe ţări fac eforturi pentru a combate corupţia, dar nu este de ajuns. România a realizat unele reforme anticorupţie, în ultimii ani, dar rezultatul lor s-a dovedit a fi instabil şi uşor reversibil, se menţionează în raport", spune Cecilia Malmstrom.

Presa, "influenţată de interese politice"

Cazurile de corupţie la nivel înalt arată vulnerabilităţi în supravegherea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale, precum şi în prevenirea fraudei electorale.

Modificările legislative care sunt în pregătire ar putea elimina, dacă sunt adoptate, câteva dintre lacunele existente, mai ales în ceea ce priveşte accesul la declaraţiile financiare anuale ale partidelor.

Parlamentul a dat dovadă de lipsă de consecvenţă în luarea deciziilor referitoare la probleme de integritate, scriu autorii raportului, care apreciază că refuzul Parlamentului, de a executa unele dintre deciziile definitive ale Agenţiei Naţionale de Integritate, a afectat credibilitatea angajamentului său, de a combate corupţia.

În ultimul studiu al indicelui privind corupţia globală al Forumului Economic Mondial, corupţia este menţioantă ca fiind al doilea, dintre cei mai problematici factori în calea dezvoltării afacerilor în România, după ratele de impozitare.

Economia clandestină a fost estimată, în 2012, la aproape 30% din PIB, pe locul al doilea, în Uniunea Europeană.

Comisia consideră că responsabilitatea şi integritatea funcţionarilor aleşi şi numiţi constituie în continuare motive de îngrijorare şi că sunt necesare eforturi mai hotărâte, pentru a combate corupţia din sistemul judiciar şi cel sanitar, precum şi în legătură cu achiziţiile publice.

Un paragraf al Raportului Comisiei Europene arată că în România, presa este adesea influenţată de interesele politice ale proprietarilor trusturilor şi societăţilor de media. Aflierile politice duc inclusiv la intimidarea magistaţilor sau a unor persoane implicate în combaterea corupţiei şi deteriorează informarea obiectivă, au constat autorii raportului.