Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Evoluţii după demisia guvernului de la Beirut

Evoluţii după demisia guvernului de la Beirut. Interviu cu profesorul universitar Ştefan Popescu.

Evoluţii după demisia guvernului de la Beirut
Beirut după explozie, 5 August 5, 2020. Anwar AMRO / AFP

Articol de Radio România Actualităţi, 11 August 2020, 07:10

Evoluţii după demisia guvernului de la Beirut. Interviu cu profesorul universitar Ştefan Popescu

Ianna Ioniță - Suntem în legătură directă cu profesorul universitar Ștefan Popescu. Bună seara, domnule profesor!

Ștefan Popescu: Bună seara! Bun găsit tuturor!

Realizator: Ce va urma după demisia guvernului? Ce șanse are Libanul? Există vreo posibilitate de a se organiza cumva alegeri libere?

Ștefan Popescu: Sunt foarte sceptic, chiar dacă există posibilitatea de a se ține alegeri libere. Această criză, ultimă criză, de fapt este ultima într-o succesiune care, desigur, într-o succesiune care a început cu războiul civil, care a durat 15 ani, 1975-1990. Apoi am avut o altă criză majoră, războiul israelo-libanez din iulie-august 2006, și, desigur, apoi prăbușirea economică, prăbușire economică ca urmare a unei societăți profund inegalitare, nu numai a unei societăți divizate. Gândiți-vă că aici nu avem de-a face numai cu cele trei mari componente confesionale pe care le învățăm la școală. Maroniții, care sunt creștini, șiiții, și sunniții. Avem 10 comunități în Liban. Foarte multe sunt controlate din exterior. Avem o societate inegalitară. Gândiți-vă că 1% din populația de aproape şase milioane de locuitori, deține 40% din bogăția țării. Suntem într-o țară în care nu se produce aproape nimic. 85% din bunurile de primă necesitate sunt de import. În același timp, datoria țării a ajuns la 150% din PIB. Dar în mod paradoxal această datorie nu este deținută în majoritate de instituții financiare internaționale sau bănci. Nu. Este deținută de miliardari libanezi, care încasează dobânzi de miliarde de.... cam 10% din Produsul Intern Brut al Libanului, e undeva la 54 de miliarde de dolari, încasează anual deci cam 5-5,5 miliarde de dolari anual, paralizând astfel orice acțiune publică, chiar a unui guvern bine intenționat. Pe de altă parte, s-a menționat prăbușirea monedei, care numai în luna iulie a pierdut 60% din valoare. Avem problema refugiaților, care nu este amintită. Gândiți-vă, Libanul, care am spus că are cinci, şase milioane de locuitori, are două milioane de refugiați sirieni, are 500.000 de palestinieni refugiați./ahincu/ilapadat
Deci este o situație extrem de complicată și pe acest fond, pe acest ultim eveniment, această explozie care a lăsat și 300.000 de oameni fără adăpost în Liban, producând distrugeri pe o rază de 10 km, privează Libanul practic de principala poartă de intrare în țară și desigur situația este complicată și de o clasă politică a cărei credibilitate, de la A la Z, s-a prăbușit. Ați văzut că foarte mulți libanezi au inițiat o petiție care prin care cereau revenirea la mandatul francez, pentru că Franța a administrat Libanul din 1920 până în 1946, sigur, o situație imposibilă, dar asta arată că nu mai există o credibilitate a clasei politice.

Realizator: Ar putea fi interpretată genul generozitatea donatorilor internaționali ca un demers pentru influență într-un moment în care țara e pe buza prăpastiei?

Ştefan Popescu: Toată lumea influențează. Să știți că ajutorul umanitar are o componentă foarte accentuată de diplomație publică. Nu trebuie să ne facem iluzii. Însăși Franța este interesată, pentru că Libanul este principala zonă de influență din Orientul Apropiat, limba franceză, chiar dacă nu mai are statut oficial este menționată în Constituție. Deci sunt interese foarte mari acolo. Există o comunitate libaneză foarte puternică în Franța. Ceea ce vă pot spune este că ce se va întâmpla. Sigur că se va ajunge la o formulă de compromis, dar cred că se va accentua depopularea țării. Gândiţi-vă că 11 sau 12 milioane de libanezi au părăsit în ultimii 30 de ani țara. Sunt un milion în Europa, sunt vreo şapte milioane în America de Sud și desigur, 80% din această comunitate foarte importantă, vreo trei milioane prin America Latină sunt creştini. Deci va afecta şi mai mult echilibrul între cele trei mari confesiuni, pentru că puterea este partajată în Liban în funcție de creștini, șiiți și sunniți. Asta este absolut clar. Nu cred că se va putea ajunge la o revenire foarte ușoară și vă spun, după ce va trece acest val de emoţie și de contestare generală care îi pune alături pe șiiţi, sunniţi, creştini, vechile diviziuni își vor face simțită prezența, pentru că vor fi instrumentate de puteri regionale. Este mult prea mare tentația prezenței regionale și conflictele foarte mari care traversează Orientul Mijlociu pentru a nu se ajunge la un asemenea scenariu.

Realizator: S-a spus la un moment dat chiar că în situația în care statele vestice nu vin cu banii, atunci rivalele lor, Rusia și China, vor încerca să umple vidul de influență din această țară.

Ştefan Popescu: Nu cred, Rusia și China, nu... Eu mă tem de puterile regionale, adică mă tem de Iran, mă tem de Arabia Saudită, de Qatar, de Siria, de Emiratele Arabe Unite, de țările din regiune care au interes, și de mișcările teroriste, desigur, care știţi foarte bine că profită. Pentru ele se paradisul pe pământ. În momentul când este o criză atunci se infiltrează cel mai bine, pentru că găsesc un teren fertil într-o populație demoralizată, debusolată, care este foarte ușor și care are și nevoi, are și nevoi de primă necesitate. Și situația nu poate decât degenera și deveni un alt focar în acest Orient Mijlociu complicat.

Realizator: Vă mulțumesc frumos!

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie
Interviuri 16 Martie 2023, 15:29

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie

Interviu acordat corespondentului RRA la Bruxelles de Tanczos Barna, ministrul mediului.

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie
Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă
Interviuri 06 Octombrie 2022, 09:39

Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă

"Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă
De ce pleacă tinerii din România
Interviuri 05 Octombrie 2022, 09:35

De ce pleacă tinerii din România

Apel matinal" - Invitat: Cătălin Zamfir, sociolog și director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei...

De ce pleacă tinerii din România
Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională
Interviuri 29 Septembrie 2022, 09:05

Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională

Apel matinal - Invitat: Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională
Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens
Interviuri 28 Septembrie 2022, 09:48

Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens

Apel matinal - Invitat: medicul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei.

Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens
Reformă teritorială și unificarea localităților
Interviuri 22 Septembrie 2022, 09:22

Reformă teritorială și unificarea localităților

„Apel matinal” - Invitat: Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.

Reformă teritorială și unificarea localităților
"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"
Interviuri 20 Septembrie 2022, 09:00

"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"

"Apel matinal" - Invitat: Ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi.

"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"
Dîncu: România vrea să dezvolte cooperarea în domeniul apărării cu Israelul
Interviuri 17 Septembrie 2022, 09:03

Dîncu: România vrea să dezvolte cooperarea în domeniul apărării cu Israelul

Interviul integral cu ministrul apărării, Vasile Dîncu, aflat în vizită în Israel.

Dîncu: România vrea să dezvolte cooperarea în domeniul apărării cu Israelul