"Este nevoie de NATO mai mult decât niciodată"

Reporter: Veţi fi la Bucureşti, ştiu că principalele puncte de discuţie la Reuniunea Adunării Parlamentare a NATO sunt şi principalele subiecte de pe agenda NATO şi, în acelaşi timp, marile provocări pentru NATO. Care va fi mesajul dvs pentru parlamentari, dar şi pentru cetăţenii naţiunilor aliate?

Anders Fogh Rasmussen: Aştept să vizitez Bucureştiul şi să mă adresez parlamentarilor din toate statele membre şi să întâlnesc liderii politici din România.

Principalul meu mesaj va fi acela că este nevoie de NATO mai mult decât niciodată.

Suntem mai angajaţi decât oricând în trecut în Afganistan, în Libia şi în Kosovo.

Suntem foarte aproape de a încheia o operaţiune de succes în Libia şi avem o mulţime de lecţii de învăţat din această misiune în Libia.

Voi argumenta în faţa parlamentarilor că, în vremuri de criză economică, NATO trebuie să faciliteze cooperarea între aliaţi, astfe încât statele aliate să utilizeze mai eficient resursele reduse de care dispun.

Acestea vor fi principalele mele mesaje la Bucureşti.

Reporter: România este unul dintre contributorii la operaţiunile din Libia de care aţi amintit şi aş vrea să vă întreb dacă sunteţi mulţumit de contribuţia României la toate operaţiunile NATO. Pe de altă parte, aţi vorbit de apropiata încheiere a operaţiunilor din Libia. Aţi putea avansa un orizont de timp la care vă aşteptaţi să se încheie misiunea NATO din Libia?

Anders Fogh Rasmussen: Permiteţi-mi să exprim aprecierea noastră pentru contribuţia României la operaţiunile Alianţei şi în special în Afganistan.

Este o contribuţie foarte semnificativă, soldaţii români fac o treabă foarte bună în Afganistan şi vedem acolo progrese foarte clare în ultimul timp.

Cât priveşte Libia, a fost o operaţiune de succes, am prevenit un masacu la adresa poporului libian, am salvat numeroase vieţi şi am îndeplinit mandatul Naţiunilor Unite.

Una dintre lecţiile pozitive este că aliaţii europeni şi Canada, pentru prima dată în istoria Alianţei, au preluat conducerea unei operaţiuni în locul Statelor Unite, şi aceasta contribuie la întărirea solidarităţii între aliaţi.

Reporter: Consideraţi că lecţia învăţată în Libia în materie de capacităţi şi contribuţii din partea statelor membre ar putea fi utilă pentru scopul pe care vi l-aţi propus pentru summit-ul de anul viitor de la Chicago, acela de a-i convinge pe aliaţi că o apărare inteligentă e necesară pentru viitorul Alianţei?

Anders Fogh Rasmussen: Da, lecţia pozitivă învăţată în Libia este că a fost posibil pentru aliaţii europeni şi pentru Canada să preia conducerea operaţiunii şi să asigure majoritatea mijloacelor militare, dar, în acelaşi timp, o altă lecţie învăţată este că nu am fi putut executa cu succes o asemenea operaţiune fără mijloacele unice şi esenţiale oferite de Statele Unite, mijloace de care nu dispun aliaţii europeni, cărora le lipsesc anumite capacităţi militare.

Deci, plecând de la experienţa din Libia, voi cere aliaţilor europeni să-şi concentreze viitoarele investiţii de apărare în aceste sectoare.

Este vorba în special de mijloace pentru culegerea de informaţii, supraveghere şi recunoaştere, dar şi de capacităţi pentru alimentarea avioanelor în aer.

Sper că vom putea să ajungem la un acord asupra unui asemenea pachet de măsuri când liderii NATO se vor întâlni la Chicago, în mai, anul viitor.

Reporter: Aţi început deja pregătirile pentru summit-ul de la Chicago şi apărarea antirachetă va fi un alt subiect important pe agendă, subiect important de asemenea pentru România. Sunt evoluţii în regiunea de sud-est a Alianţei. România, Polonia şi Turcia au anunţat recent participarea la sistemul de apărare antirachetă, însă aş dori să vă întreb în ce stadiu se află negocierile cu Rusia şi cum răspundeţi cererilor autorităţilor ruse pentru garanţia scutului antirachetă.

Anders Fogh Rasmussen: În primul rând, salut decizia României de a găzdui una dintre facilităţile sistemului de apărare antirachetă.

Aceasta este o reală şi semnificativă contribuţie la sistemul de apărare antirachetă al NATO.

Am invitat Rusia să colaboreze la acest sistem, pentru că, prin colaborarea cu Rusia, sistemul va fi chiar mai eficient.

Viziunea noastră este cea a două sisteme independente, unul al NATO şi unul al Rusiei, cu un scop comun: să coopereze, să schimbe date, de exemplu, şi prin asta să fie mult mai eficient.

Rusia a cerut ceea ce numeşte garanţii că sistemul nostru antirachetă nu este îndreptat împotriva ei şi pot să asigur Rusia că nu avem nicio intenţie să atacăm teritoriul rusesc.

Sistemul antirachetă al NATO este unul de apărare şi nu vizează Rusia, iar cea mai bună garanţie pe care Rusia ar putea-o primi vreodată va fi să se angajeze într-o colaborare constructivă cu NATO.

Cooperarea va asigura de asemenea transparenţa şi, colaborând cu NATO, Rusia va vedea cu propriii ochi că sistemul nostru nu este îndreptat împotriva sa.

Acesta este cel mai bun răspuns la cererea Rusiei pentru garanţii de securitate.