Donald Trump- Jens Stoltenberg, convorbiri la Casa Albă

Întâlnirea intervine pe fondul numeroaselor declaraţii ale preşedintelui american care au stârnit îngrijorare între membrii Alianţei Nord-Atlantice. Donald Trump a calificat NATO drept o organizaţie învechită, a presat insistent ţările membre să aloce Apărării 2% din PIB şi a pus sub întrebării respectarea Articolului 5 privind apărarea comună.

Analiştii americanii au insistat asupra distincţiei dintre retorica şi acţiunile Administraţiei Statelor Unite şi au semnalat gestul Congresului American care l-a invitat pe Jens Stoltenberg să se adreseze Camerelor Reunite, primul secretar general NATO căruia i se acordă o asemenea onoare.

Tot în capitala americană este programată joi şi o reuniune a miniştrilor de externe din ţările aliate.

După furtunoasa prezenţă a presedintelui Trump la summitul NATO de la Bruxelles de anul trecut, când acesta i-a acuzat pe ceilalţi aliaţi că ar fi delincvenţi pentru că nu cheltuiesc mai mult pentru Apărare, lăsând povara financiară pe umerii Statelor Unite, cu Germania fiind prizoniera energetică a Rusiei, NATO a ales se aniverseze cei 70 de ani de la crearea sa în oraşul preşedintelui Trump. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a venit la Washington, unde s-a întâlnit cu preşedintele Trump.

Donald Trump: "Un mare progres a avut loc, iar Alianţa Nord-Atlantică este mult mai puternică datorită acestui progres".

A spus preşedintele Trump, apreciind faptul că aliaţii s-au angajat pentru contribuţii financiare mai semnificative la Apărare.

Jens Stoltenberg: "Mulţumesc pentru angajamentul dumneavoastră foarte puternic faţă de NATO şi faţă de relaţia noastră transatlantică".

Poate mai semnificativă decât întâlnirea de la Casa Albă este invitaţia pe care speakerul Camerei Reprezentanţilor, democrata Nancy Pelosi, împreună cu liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, i-au adresat-o domnului Stoltenberg, de a transmite, naţiunii americane mesajul NATO, într-un prim discurs al unui secretar general al Alianţei în faţa Congresului reunit.

Este clar un mesaj de unitate şi de susţinere bipartizană din partea Congresului American a Alianţei Nord-Atlantice şi aliaţilor, transmis nu numai acestora, dar şi Rusiei, ca şi preşedintelui Trump, care, în cursul unor declaraţii altfel contradictorii, a pus constant sub întrebării prevederile Articolului 5, afirmând frecvent că nu va proteja decât ţările care plătesc destui bani pentru Apărare şi chiar că ar putea retrage Statele Unite din Europa fără ca America să piardă ceva.

Alternativ, însă, preşedintele Trump s-a angajat pentru prevederile Articolului 5, pentru ca apoi să le pună din nou la îndoială. După cum nu puţini atrag atenţia, însă, retorica este alta decât acţiunea efectivă, pentru că, în ultimii doi ani, Statele Unite şi-au consolidat prezenţa militară în Europa şi componentă a descurajării unor noi potenţiale agresiuni ale Rusiei.

Altfel, dacă Senatul va adopta şi el actul de susţinere a Alianţei Nord-Atlantice, adoptat cu un vot copleşitor de către Camera Reprezentanţilor, va fi mai greu pentru un preşedinte american să încerce să retragă Statele Unite din NATO.

Doi foşti ambasadorii Statelor Unite la NATO, Nicholas Burns şi Douglas Lute, arată într-un raport al Universităţii Harvard că preşedintele Trump este amplu perceput în capitalele NATO drept problema cea mai urgentă şi adesea cea mai dificilă a Alianţei.

În raportul intitulat "NATO la 70 de ani - O Alianţă în criză", domnii Burns şi Lute spun că NATO nu a luat în considerare organizarea la 70 de ani de la crearea sa a unui summit a unei reuniuni aniversare, aşadar, la nivel de şefi de stat şi de guvern, de teamă că preşedintele Trump îl va compromite, aşa cum a făcut-o atunci când s-a întâlnit, în ultimii doi ani, cu liderii NATO.

Nicholas Burns, profesor de diplomaţie şi relaţii internaţionale la Universitatea Harvard, a spus că este greu de anticipat cum îl va trata Donald Trump pe Jens Stoltenberg, pentru că preşedintele american este total impredictibil. Prea mulţi lideri NATO cred că Donald Trump nu vrea să conducă Alianţa, dorind, în schimb, să fie criticul-şef al acesteia, spune Nicholas Burns, adăugând că, în cel mai bun caz, preşedintele este echivoc cu privire la Alianţă.

De când preşedintele Trump a venit la Casa Albă, Jens Stoltenberg a servit adesea ca punte de legătură între membrii Alianţei şi un lider critic foarte vocal al acesteia. Înainte de a veni la Casa Albă, ieri, Stoltenberg a arătat că se aşteaptă ca mesajul preşedintelui Trump să fie acela că SUA sunt angajate faţă de NATO, dar că, în acelaşi timp, este nevoie de o distribuire mai corectă a cheltuielilor pentru Apărare.