Cu sau fără acordul UE-Turcia?

Acordul Uniunii Europene cu Turcia privind refugiații este deocamdată singura soluție pentru a tine sub control numărul celor care ajung in Europa, spune arhitectul acordului, Gerald Knaus. Intr-un interviu pentru Radio Romania, Knaus a avertizat ca este imperios necesar ca Uniunea Europeana sa acționeze pentru ca acest acord sa rămână in picioare. Gerald Knaus este directorul Inițiativei Europene pentru Stabilitate.

Dupa 18 martie, gratie acordului încheiat la Bruxelles intre Uniunea Europeana si Turcia, numărul refugiaților care au ajuns din Turcia in Grecia a scăzut dramatic in numai câteva săptămâni. De la o medie de 1400 de oameni pe zi in ianuarie-februarie s-a ajuns la aproximativ 50 pe zi in lunile de vara. Daca vrem sa menținem aceste cifre, acordul trebuie implementat pe deplin, atât de Uniunea Europeana, cit si de Grecia si Turcia, spune cel care a dat contur acordului, austriacul Gerald Knaus. Acesta a avertizat deja in repetate rânduri ca este in interesul Europei ca acordul cu Turcia sa continue si sa funcționeze foarte bine. Iar pentru acest lucru, Uniunea Europeana trebuie sa acționeze in trei direcții, mi-a spus Gerald Knaus (GK):

GK:In primul rând, trebuie sa ajute Grecia cu personal specializat in procesul de azil si cu traducători. In al doilea rând, sa ajute Turcia sa devina o tara sigura pentru acești refugiați. Sa nu uitam ca acum Turcia este tara care găzduiește cei mai mulți refugiați. Trebuie ajutata in procesul de relocare a refugiaților, sigur si cu banii promiși de Uniunea Europeana.

Al treilea element este liberalizarea vizelor, centrul negocierilor pentru aderare din ultimii 15 ani. Iar Turcia a spus ca ajuta Europa in schimbul liberalizării vizelor.

Claudia Marcu (CM): Domnule Knaus, ati menționat liberalizarea vizelor pentru Turcia. In tarile vestice, in special cele in care vor avea loc alegeri in perioada următoare, cum este de exemplu Olanda sau Franța – dezbaterea este foarte dificila.

GK: Da, așa este si acest lucru se întâmplă pentru ca nu au fost prezentate argumente puternice. Vedem ca in acest moment sunt mult mai mulți refugiați care vin din Libia spre Italia, in timp ce in zona Marii Egee avem un plan care funcționează.

Este vital pentru Europa ca acesta sa continue sa funcționeze. Daca acordul se prăbușește, Europa nu are nici o strategie pentru nici una dintre granițe. Un zid in zona Balcanilor nu rezolva nimic. Vedem ca in ultimele luni a crescut numărul traficanților de refugiați in zona Balcanilor.

CM:

Ca arhitect al acestui acord, aveți contact cu liderii europeni?

GK: Mda. Vorbim cu ei, le scriem, in ultimele săptămâni am călătorit mult, la Haga, la Stockholm, Berlin, acum sunt in Viena.

CM: Aveți impresia că vă și ascultă?

GK: Trebuie sa spun ca ultimele zile am avut niște întâlniri promițătoare in Viena. Pledam pentru o inițiativă care sa aducă laolaltă Germania si Austria, doua tari îngrijorate de situația actuala. Din ce in ce mai mult se realizează faptul ca fără acordul cu Turcia, Grecia va fi sufocata.

Din păcate, ca in multe alte astfel de crize, totul depinde de câțiva lideri europeni, pentru ca instituțiile europene nu au jucat nici un rol. Cancelarul german, cel austriac, premierul olandez, cel grec si alți câțiva – ei sunt cei care vor trebui sa decidă.

CM: Ați enumerat numai tari vestice, nu ați numit nici o tara din centrul sau estul Europei. Uniunea are totuși 28 de state membre.

GK: A devenit complet inutil sa încerci sa convingi Ungaria. De fapt politica premierului Orban a fost de a frustra cit de mult posibil găsirea unei soluții constructive, atacând constant acele guverne care au acceptat un număr mare de refugiați. Nu cred ca are vreun sens sa încerci sa găsești un consens la nivelul celor 28 de state membre, pentru ca un astfel de consens nu este posibil in acest moment.

Pe de alta parte, cred ca alte state din centrul si estul Europei au un interes in a găsi o soluție. Nu sunt ținta refugiaților, ați văzut ca foarte putini ajung in acele parți ale Europei, dar unele sunt totuși tari de tranzit, ca Bulgaria sau Slovenia. Aceste tari nu vor sa vadă zona Balcanilor transformata intr-un paradis pentru traficanții de persoane si un permanent câmp de lupta intre refugiați si traficanți pe de-o parte si grăniceri pe de alta.

Tari ca Bulgaria, Romania, Slovenia, Croația au un rol important in susținerea politicilor privind controlul granițelor externe, cum este cea dintre Grecia si Turcia si implicit cred ca trebuie sa susțină serios implementarea acordului Uniunii Europene cu Turcia.

Gerlad Knaus, directorul Initiativei Europene pentru Stabilitate intr-un interviu acordat pentru Radio Romania.