Crăciunul, sărbătoarea naşterii Domnului Iisus Hristos
Creştinii care respectă calendarul îndreptat (stilul nou) sărbătoresc la 25 decembrie Naşterea Domnului, zi care se numeşte popular Crăciunul.
Articol de Remus Rădulescu, 24 Decembrie 2012, 16:00
Naşterea Domnului este a doua sărbătoare ca importanţă în creştinism, după Paşti.
Crăciunul are la bază pasajul biblic care spune că Fecioara Maria după ce i s-a vestit că va naşte în mod miraculos pe Mesia a rămas însărcinată. (Matei I,18-II,1-23, Luca I-II ).
Ea era împreună cu Iosif în Bethleem, pentru a se înscrie la recensământul comandat de împăratul roman Augustus (27 a.Hr - 14 d.Hr).
În acel moment s-a împlinit vremea să nască şi n-au găsit adăpost decât într-un staul amenajat într-o grotă la marginea oraşului. Aici în simplitate şi-n sărăcie s-a născut Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, trimis să se facă om pentru a-i mântui pe oameni.
Naşterea lui n-a rămas neobservată. Păstorii din preajmă au avut o revelaţie: un înger le-a vestit că s-a născut Mesia cel aşteptat. Au mers, s-au convins, şi au răspândit vestea.
Trei înţelepţi, numiţi în acea vreme magi, au venit din Orient, călăuziţi de o stea până în locul unde s-a născut Hristos şi i-au adus pruncului daruri, recunoscând că s-a născut un împărat.
În amintirea stelei care i-a condus pe magi, copiii obişnuiesc să meargă astăzi cu steaua, vestind că Fecioara Maria a născut pe Mesia.
Doar regele Iudeii, Irod, nu s-a bucurat de acest eveniment, pentru că îşi vedea ameninţată regalitatea.
Nu ştia că pruncul Iisus avea să fie un altfel de împărat – al unei Împărăţii spirituale.
Creştinii aud această istorie evanghelică, în Biserici, la Liturghia sărbătorii, precum şi colindele care vestesc Naşterea Domnului.
