Conferinţă de presă comună Klaus Iohannis, Donald Tusk, Jean-Claude Juncker

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (9 mai, ora 18:22)

Klaus Iohannis: Bună seara! Este o mare plăcere pentru mine să fiu alături de dumneavoastră aici (în limba engleză - n.r.). Voi continua în limba română. Înainte de toate daţi-mi voie să exprim satisfacţia pentru faptul că ne regăsim cu toții la Sibiu în contextul desfășurării unui eveniment atât de important pentru România și pentru Uniunea Europeană. România, țară care exercită președinția Consiliului Uniunii Europene și ca stat membru profund atașat consolidării proiectului european a devenit astăzi centrul dezbaterii privind viitorul Uniunii Europene. Europa a venit în România. Este, istoric vorbind, prima reuniune a Consiliului European pe care România a avut șansa să o găzduiască. Discuțiile de astăzi ne-au întărit convingerea că putem scrie împreună viitorul Uniunii Europene. Ne-am dorit şi acum, la sfârșit, pot să spun că am reușit să avem un summit al unității, al determinării noastre de a continua avansarea proiectului integrării europene ca proiect fără precedent de democrație, prosperitate și pace, un proiect al stabilității, atât spre interior, cât și spre exterior, spre vecinii noștri. Mă bucur că dinspre România pornește un mesaj pozitiv, unitar al statelor membre și al instituțiilor europene deopotrivă de a consolida Uniunea Europeană pe baza unui set clar de principii și valori.

Acest mesaj de unitate rezonează într-o coerență perfectă cu motto-ul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, gândit în jurul principiului coeziunii ca valoare comună europeană. La preluarea mandatului, România şi-a asumat avansarea proiectul european spre o Europă mai coerentă, mai coezivă și unitară, atât pe plan intern, la nivelul statelor membre, între state membre, la nivel regional, la nivel local, cât și pe plan extern. Unitatea și coeziunea acțiunii noastre ne-au transformat în ceea ce suntem astăzi ca Uniune, un model de dezvoltare, de democrație, de prosperitate. Am discutat astăzi la Sibiu despre cum vrem să continuăm, în ce direcţie dorim să ducem construcţia naostră europeană. Am adoptat o declarație politică, Declarația de la Sibiu, care sper să rămână un reper important în istoria Uniunii Europene.

În spiritul celor convenite în urmă cu doi ani, cu ocazia aniversării la Roma a 60 de ani de la semnarea tratatelor, cel mai important mesaj al Declarației de la Sibiu - aș putea spune spiritul de la Sibiu - este confirmarea voinței noastre de a continua împreună proiectul european. Doamnelor și domnilor, transmitem astfel un mesaj de voință politică, de acțiune unitară cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua Europei. Vă felicit cu ocazia Zilei Europei. Sper din tot sufletul ca acest mesaj pozitiv să ajungă la cât mai mulți europeni și să crească încrederea cetățenilor în forța Uniunii Europene, cu convingerea că Uniunea Europeană lucrează pentru ei, pentru cetățeni. Principiile și obiectivele noastre comune enunțate în declarație vizează consolidarea unității Uniunii Europene și au fost reflectate și în cadrul dezbaterilor pe care le-am avut despre direcția strategică a Uniunii pe marginea viitoarei agende strategice pe care o pregătim spre adoptare cu ocazia reuniunii Consiliului European din iunie. Într-un context european și global în continuă evoluție, în opinia României este important ca viitoarea agendă strategică să ofere o înțelegere comună a obiectivelor prioritare pe care vrem să ne concentrăm, oferind în același timp Uniunii flexibilitatea, instrumentele și resursele pentru a le atinge. Trebuie să asigurăm instrumentele necesare pentru a modela viitorul unei Uniuni mai puternice și mai eficace, bazate pe unitatea, solidaritatea și coeziunea membrilor săi și pe promovarea valorilor europene comune.

Acestea ar trebui să se afle în centrul priorităților și acțiunilor viitoare. Noi ne dorim o agendă strategică care să reflecte o viziune ambițioasă pentru viitorul Uniunii Europene, de natură să aducă beneficii concrete tuturor cetățenilor europeni. Din această perspectivă, credem că noua agenda strategică trebuie să se concentreze pe promovarea unei Europe a creșterii și convergenței, consolidarea pieței unice, întărirea securității interne a Uniunii Europene și asigurarea unei acțiuni externe eficiente. Poate cel mai important lucru, ne dorim o comunicare mai bună, mai transparentă, mai intensă și mai interactivă cu cetățenii europeni. Vă mulțumesc.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: Mulţumesc, dle preşedinte. Iată ce am primit eu de la Helmuth Duckadam şi am primit şi un sfat, cum putem să ne apărăm mai eficient interesele europene şi ştiţi că el este un mare profesionist. Mulţumesc, Helmuth. Cu două săptămâni înainte de alegerile la Parlamentul European, ieri s-au reunit la Sibiu pentru a începe o discuţie privind priorităţile europene în următorii ani. Am vorbit şi despre afaceri interne, cât şi despre provocărie globale, neuitând faptul că lumea din jurul nostru este tot mai schimbătoare şi imprevizibile, iar rezultatul acestei dezbateri se va vedea în iunie, când Consiliul European va adopta prioritățile europene pentru următorii cinci ani, aşa-numita agendă strategică. Fără să anticipăm în niciun fel rezultatele acestei dezbateri pentru că ea va fi influenţată şi de alegerile la Parlamentul European. Pot să spun cu siguranţă un lucru. Liderii au demonstrat categoric că doresc să-şi asume deplina răspundere politică, nu doar pentru anumite evenimente sau provocări, ci pentru Uniunea Europeană în întregimea sa. Ca să formulez simplu, statele membre și liderii aleşi democratic vor să formeze în mod activ calea pe care merge Uniunea Europeană, modul cum funcţionează s se dezvoltă. Personal, sunt convins că este important să gândim aşa şi este de dorit să gândim aşa, pentru a asigura funcţionarea eficientă a comunităţii noastre. De aceea, doresc să menţin spiritul acestor discuţii în timpul pregătirii priorităţilor europene pentru următorii ani şi în procesul numirii numirii noilor conducători europeni. În acest context, aş dori să aunţ că imediat după alegerile la Parlamentul European, pe 28 mai voi convoca o reuniuine a celor 28 de lideri pentru a demara procesul de numire. Am intenţia de a alege conducătorii instituţiilor europene într-o procedură rapidă şi eficientă. În mod firesc, procesul va urma, va respecta regulile din tratate. El va trebui să reflecte echilibrul geografic, precum şi aspectele demografice, astfel încât şi ţările mari şi cele mai mici să fie reprezentate în cele mai înalte poziţii din Uniunea Europeană. Pentr mine şi spiritul tratatelor este important atunci când este vorba de o astfel de numire, la fel şi problemele de gen şi echilibru politic. Bineînţeles, ar fi optim dacă am reuşi să ajungem la un consens cu privire la aceste decizii, dar trebuie să fim realişti.

Dar trebuie să fim realişti. Deci dacă aceste decizii vor fi greu de realizat, atunci vom supune la vot aceste numiri. Scopul este simplu: avem nevoie de instituții eficiente, deci avem nevoie de decizii rapide şi intenția mea este de a face aceste numiri la Consiliul European în iunie. Şi îi chem pe toţi cei implicaţi să îşi asume răspunderea să facă acest lucru posibil. Aş aminti aici intervenţia dlui Anastasiades în legătură cu forajele care se fac de către Turcia pe teritoriul Ciprului şi trebuie să afirm că ne aşteptăm ca Turcia să respecte drepturile statelor suverane. Consiliul European va urmări cu atenţie aceste evoluţii. Permiteţi-mi să închei în limba română. Aş dori să îi mulțumesc președintelui Iohannis pentru organizarea și găzduirea summitului de la Sibiu. Când l-am întâlnit în ianuarie, la startul președinției române, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă, la fel cum Europa este mândră de dumneavoastră. Pur și simplu m-am îndrăgostit de Sibiu. Toată Europa s-a îndrăgostit de dumeavoastră. Merci.

Jean-Claude Juncker: Da, mulţumesc foarte mult, domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor. În 2017, în discursul meu privind starea Uniunii, i-am propus lui Donald să convoace Consiliul European la Sibiu, pentru prima reuniune a Consiliului European de după Brexit. Dar, oricum, lucrurile stau aproape la fel. De ce? Pentru că vrem ca toată lumea să se îndrăgostească de Sibiu şi văd că aţi răspuns acestui apel al meu în mod exemplar. Consiliul European de astăzi a fost unul dintre cele mai uşoare la care mi-a fost dat să particip; în primul rând, pentru că preşedinţia română şi mai ales domnul preşedinte Klaus Iohannis au pregătit în cele mai bune condiţii posibile această reuniune, dar şi pentru că nu am avut presiunea de a lua o decizie urgentă. De aceea, am putut să discutăm fără a fi prea grăbiţi. Acest Consiliu European ne-a arătat că putem fi uniţi, nu doar de faţadă, ci în mod real. Aşa cum în ultimii ani am fost capabili să acţionăm, de multe ori, împreună. De multe ori se spune că Uniunea Europeană nu a ştiut să se ridice la înălţimea aşteptărilor, dar avem peste 300.000 de directive şi regulamente pe care le-a propus Comisia Europeană şi 80% dintre ele au fost adoptate întotdeauna în unanimitate. Deci, iată că Uniunea Europeană nu este în criză, dacă reuşeşte să adopte în unanimitate peste 80% din deciziile propuse între cei doi colegiuitori. Sigur că s-ar fi putut face mai multe, dacă instituţiile europene ar fi reuşit să prezinte şi cele şapte propuneri ale Comisiei Europene din 2017 privind sistemul de azil. Atunci, bilanţul ar fi fost şi mai impresionant. Dar am putea spune că esenţialul există, mai puţin părţile esenţiale care lipsesc, ca să spun aşa, însă tot ceea ce nu s-a realizat încă sperăm să se realizeze în a doua jumătate a anului, după alegerile pentru Parlamentul European, care, fireşte, sunt deosebit de importante.

Am constatat astăzi că sloganul meu "To be big on big and to be small on small", adică să acţionăm cu acţiuni de amploare acolo unde sunt lucruri importante şi să nu exagerăm când sunt lucruri mărunte, este un slogan care a fost adoptat de ceilalţi actori, de asemenea. E important să privim lucrurile europene îndeaproape şi să constatăm că, faţă de 2014, de exemplu, şomajul a scăzut şi a revenit la un nivel comparabil cu cel de dinainte de criza din 2007. Deficitele bugetare, de asemenea, au scăzut, de la 6,2% la 0,6%. Să spunem că totul merge prost e o eroare. E adevărat că nu putem să spunem că totul merge bine şi perfect, ar fi incomplet. Văd că sunteţi impresionat de asta, că am spus totul, da, am terminat!/asalar/schelaru
*
TVR 1 (9 mai, ora 18:39)
-: Dăm cuvântul pentru întrebări. Vă rog.
Ramona Avramescu, Televiziunea Română: Am o întrebare pentru toți cei trei președinți. Vorbiți în patrulea angajament din Declarația de la Sibiu despre apărarea valorilor comune ale Uniunii, democrația și statul de drept - sunt acele valori pe care, domnule președinte Tusk, i-ați încurajat pe românii la preluarea președinției să le apele, așa cum a apărat Helmuth Duckadam cele patru penalty-uri la Sevilla, și pentru care de la aderare România a primit multe avertismente de la partenerii europeni. Întrebarea mea este unde situați România în acest moment? Aş adăuga că avem și un referendum în ziua alegerilor europene pe teme de justiție. Credeți că este nevoie de acțiuni suplimentare pentru apărarea acestor valori în spiritul declarației de la Sibiu, și, dacă da, care ar fi acelea. Mulțumesc.

Klaus Iohannis: Cred că cel mai bine răspund musafirii noștri la această întrebare, Donald, Jean-Claude.

Jean-Claude Juncker: Da. România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni, dar, în rest, trebuie să vă reamintesc, Comisia a deschis mai multe acțiuni, 1.750 de proceduri de infringement până astăzi. De regulă, și în general, Comisia introduce în medie 500 de proceduri de infringement împotriva statelor membre, dar asta nu înseamnă că drepturile..., că nu se face dreptate nimănui, ci că vom continua pe această cale.

-: Mulțumesc foarte mult. Vom trece la următoarea întrebare.
Alina Manolache, Digi24: Bună seara. O întrebare pentru toți cei trei președinți. Se discută din ce în ce mai mult despre ideea unui comisar care să... Digi 24...
Jean-Claude Juncker: Mi s-a spus că aveţi 24 de întrebări. Da, pentru că nu o să aveţi 24 de răspunsuri, asta vreau să vă spun.
Alina Manolache, Digi 24: Aşadar, spuneam că se discută despre ideea unui comisar dedicat respectării statului de drept în viitoarea Comisie Europeană. Sunt lideri care susțin această idee. Voiam să vă întreb dacă s-ar putea realiza oficial un astfel de post în următoarea Comisie Europeană, și, dacă da, dacă vor fi stabilite criterii clare pe care să le respecte toate statele în această privință și eventual și sancțiuni dacă nu sunt respectate - pentru toți trei președinți. Mulțumesc./cpodea

Jean-Claude Juncker: Deci înţeleg că vă adresaţi mie ca şi cum aş fi succesorul meu. Bun. De fapt, respectarea statului de drept este o chestiune în vigoare şi astăzi, pentru că prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul Timmermans, se ocupă de respectarea principiului statului de drept şi astăzi.

Donald Tusk: Am o observaţie de făcut. Astăzi, fireşte, a fost evident că pentru noi toţi statul de drept este chintesenţa activităţii noastre politice şi va fi în centrul atenţiei noastre şi în viitoarele documente, inclusiv în viitoarea agendă strategică, fără îndoială. Nu poate exista Europa fără stat de drept, nu pentru că ar fi vreo doctrină ideologică, nu. Aceasta este chitesenţa Europei, ca entitate politică. Nu cred că este decădere ca eu să intervin într-o dezbatere politică internă din România. Vă vorbesc acum din propria mea experienţă şi ştiu un lucru: că dacă eşti gata să aperi ideea, principiul statului de drept, atunci poţi să fii optimist. Dar numai atunci. Nu e o problemă doar în anumite state membre. De fapt, putem să vorbim de o tendinţă îngrijorătoare şi periculoasă la nivel global. Există tendinţa unor guverne de a afecta independenţa sistemului judiciar şi statul de drept, nu e vorba doar de Europa, dar aici lucrurile sunt în mâinile dumneavoastră. Dacă oamenilor nu le pasă de statul de drept, atunci guvernele vor ceda. Şi, de aceea, noi sperăm ca ideea aceasta a statului de drept să supravieţuiască, să se menţină în Europa.

Klaus Iohannis: Conceptul statului de drept este la baza valorilor europene./asalar/ Eu îmi doresc stat de drept în România, românii își doresc stat de drept în România. Avem și unii politicieni care nu-și doresc stat de drept în România. Dar decizia este la români și avem o serie de alegeri europene, referendum prezidențial și vom primi un răspuns clar din partea românilor. Eu știu care va fi acest răspuns. Abia aștept să îl primim. Iar dacă e nevoie de un comisar, va decide următorul președinte al comisiei dacă dorește o persoană cu aceste atribuții sau dacă dorește să delege cuiva, împreună cu alte atribuții.
Reporter: Am o întrebare pentru domnul președinte Tusk privind spre deliberările în legătură cu viitoarele numiri. Cât de important este ca cineva din estul Europei să vină în urmă dumneavoastră sau cineva din nord?

Donald Tusk: După cum am spus, de fapt avem o obligație, nu doar politică, ci și procedurală de a respecta echilibrul geografic. Este un aspect important care se regăsește și în tratat. Dar nu e vorba doar de geografie, ci și de sentimentul că conducerea instituţională este neutră şi e suficient de curajoasă să protejeze țările mici, ţările care sunt membre mai noi. O să răspundă poate şi Jean Claude, pentru că întrebarea era de fapt pentru noi amândoi. E vorba de o obligație foarte serioasă de a-i proteja pe cei mai slabi de superputeri, atunci când este absolută nevoie. Pentru mine problema este asemănătoare cu cea a statului de drept. Fie că e vorba de oameni, de popoare, de state membre, aceasta este esența Europei: de ai proteja pe cei mai slabi. Acum două, trei zile, m-am întâlnit cu reprezentanții lumii de afaceri și a sindicatelor europene, iar mesajul lor a fost absolut clar: cea mai importantă prioritate pentru sindicate și pentru afaceriști este apărarea statului de drept. Nu putem să-i apărăm pe lucrători /csimion/, nu putem să afirmăm drepturile sindicatelor, nu putem să protejăm lumea afacerilor, economia, nu putem să asigurăm standarde ridicate fără stat de drept. Nu este vorba de o discuţie de ordin ideologic, nu este vorba de diferențele care pot apărea între guverne, nu este o problemă intelectuală sau morală, este o problemă reală pentru milioane de oameni, pentru firme, pentru lucrători și acest lucru trebuie să fie clar tuturor partenerilor noștri.

Moderator: O ultimă întrebare.
Reporter: Mulțumesc foarte mult. Reprezint AFP. Pentru dl Tusk şi dl Juncker am o întrebare în legătură cu schimbarea climatică. Foarte mulți tineri sunt foarte speriaţi în legătură cu viitorul lor și protestează la sfârșitul fiecărei săptămâni. Ați vorbit despre schimbarea climatică și despre viitorul Europei, știm că opt ţări încearcă să atingă ținta de zero emisii până în 2050 sau vor mai multă ambiție din partea tuturor și vă întreb pe dumneavoastră: considerați că statele membre UE sunt gata să se unească în jurul acestei chestiuni sau considerați că sunt unele state membre care nu sunt pregătite să meargă atât de departe? Mă gândesc la Germania și industria automobilelor sau alte țări. Mulțumesc.

Jean Claude Juncker: Cred că Uniunea Europeană are dreptate să atragă atenția colectivă asupra riscurilor pe care ni le pune în faţă realitatea. Deci îi înţeleg foarte bine pe tineri. Europenii cei mai tineri nu mai erau pe străzi în ultimii ani, când eram tânăr eram pe stradă tot timpul, dar iată că lucrurile s-au schimbat. Vietnam, Pinochet, în Spania, au schimbat lucrurile şi mă bucur că tinerii europeni au hotărât să-şi ia soarta în mâini şi să-i cheme pe lideri să facă ceea ce trebuie să facă; am studiat cu atenție scrisoarea celor 7-8 state membre în legătură cu această nouă ţintă pentru 2050, sunt de acord cu ea, dar trebuie să spun că avem o prima țintă care trebuie să fie atinsă până în 2030, deci haideţi să ne concentrăm pe măsurile imediate și urgente şi să nu încercăm să scăpăm de răspundere fixândă niște ţinte îndepărtate cu mult timp după durata vieţii noastre active.

Donald Tusk: Ai absolută dreptate, tânăra generaţie este mult mai unită în jurul acestei probleme decât statele membre. Adevărul e că nu s-a schimbat nimic în legătură cu aceste diviziuni şi păreri diferit între statele membre. Ceea ce este nou pentru mine este această presiune proaspătă, foarte energică. Şi eu am fost prim-ministru şi ştiu cât de sensibili sunt politicienii atunci când loc proteste sau mişcări de masă. E o a doua revoluţie cea la care asistăm în domeniul mediului. Dar nu doar în contextul schimbării climatice, şi în legătură cu plasticul din oceane şi alte aspecte. Sunt absolut sigur că politicienii nu au un viitor fără să aibă această sensibilitate şi imaginaţie. Poate nu mâine, dar poimâine cu siguranţă vor avea de pierdut.

Mulţumesc, a fost o încheiere foarte bună, vă mulţumesc. Acum se încheie conferinţa de presă.