Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (Continuare) Miercuri, 20 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

2 Septembrie 2016
Vizualizari: 2110
Comentează add

Evoluțiile recente din Nordul Siriei și luptele anti-Daesh purtate în Siria și Irak. Statele Unite între Turcia și milițiile kurde: situație delicată pe frontul anti-Daesh.

Coaliţia globală anti-Daesh şi efectele ei

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Ne îndreptăm atenţia în această seară spre eforturile coaliţiei multinaţionale anti-Daesh pe fondul recentelor evoluţii pe frontul situat la graniţa între Siria şi Turcia. Avansul militar al forţelor democrate siriene conduse de miliţiile kurde au stârnit reacţia Turciei, nemulţumită că unităţile populare de protecţie ale kurzilor au reuşit să treacă Eufratul şi să elibereze localitatea Manbij de jihadiştii din Daesh. Situaţia este complicată şi de faptul că SUA sunt prinse între cele două forţe, cea kurdă şi a Turciei, ambele susţinute de Washington. Turcia a lansat operaţiunea "Scutul Eufratului" cu scopul declarat de a crea un cordon de securitate la graniţă, dar mai degrabă pentru a ţine forţele kurde la est cu o frontieră naturală reprezentată de Eufrat. Kurzii s-au văzut în situaţia de a lupta pe trei fronturi: cu jihadiştii din Daesh, cu forţele guvernamentale de la Damasc, dar şi cu armata Turciei. O situaţie deja complexă a fost complicată de aceste noi evoluţii şi de intervenţia militară a Turciei. La scurt timp după ce au eliberat Manbij de jihadiştii Daesh, kurzilor li s-a cerut să se retragă la est de Eufrat. Invitatul ediţiei este generalul de brigada in rezerva Stan Petrescu, profesor universitar doctor, analist militar. Tema ediţiei: coaliţia globală anti-Daesh şi efectele ei.

Bună seara, domnul general Stan Petrescu. Bun venit la "Euroatlantica"
Stan Petrescu: Bună seara şi mă bucur să vă revăd.
Radu Dobrițoiu: Turcia ne atrage din ce în ce mai des atenţia în ultima lună.
Stan Petrescu: Da, aşa este. Turcia a ocupat întreg spaţiul public sau spaţiul public global, mai ales după situaţia loviturii de stat eşuat, ceea ce a determinat ca Erdogan să-şi ia măsuri de epurare a aparatului statului cel mai important, şi anume armata, să epureze funcţionărimea din structurile acestea, ca să elimine eventualii şi potenţialii factori de risc, în ciuda faptului că în primele două zile ale loviturii de stat marile puteri şi o parte din aliaţii lui preferenţiali au cam tăcut până ce aceştia să vadă cam încotro apucă Erdogan. Sigur că el, prin formaţie în şcoala islamică, a ajuns în vârful puterii şi în magistratura suprema urmare a unor alegeri democratice; el a mizat pe arma aceasta a democraţiei, şi faptul că a început operaţiunea de curăţire şi mai ales de înlăturare a oricăror factori...
Radu Dobrițoiu: Epurare putem spune? Termenul este corect?
Stan Petrescu: Putem spune epurare şi să ştiţi că în unele armate, unii lideri politici sau după modelele unor lideri politici din istorie a a făcut şi el această epurare. Această epurare a făcut-o şi Stalin, această epurare a făcut-o până şi...

Radu Dobrițoiu: Dar s-a mai întamplat şi în Turcia. În urma loviturii de stat din 1980, de exemplu, armata a procedat similar.
Stan Petrescu: Sigur că da. Şi el a intrat într-o anumită panică, să spunem aşa, de a-şi menţine comanda politică asupra Turciei şi a-şi loializa atât guvernul, cât şi parlamentul şi mai ales Armata, să o aducă la ascultare, cu riscul de a pune în funcţie de comandă şi în poziţii de vârf ofiţeri, chiar dacă nu au avut o experienţă ca ceilalţi care au fost înlăturaţi, dar pentru a deveni, să spunem aşa, ascultători. Iată că rezultatele nu au întârziat să apară. Americanii au spus la început că aşteaptă sau sunt într-o stare de aşteptare, dar încet, încet s-au apropiat, au achiesat la hotărârea lui Erdogan, dar şi o serie întreagă de stat europene, astfel că el s-a văzut acum într-un vârf de putere şi a dat drumul, să spunem aşa, forţelor, pentru a face curăţenie în imediata vecinătate a frontierelor din sud şi nordul Siriei, acolo unde se concentrează forţele Daesh.

Radu Dobrițoiu: Referindu-ne la această zonă extrem de sensibilă pentru evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu, domnule general, putem să vorbim de un neo-otomanism pe care îl simţim, îl percepem în recentele acţiuni ale Turciei atât în relaţia cu SUA, dar şi în relaţia cu Rusia? Şi, iată, aici în teren, o ofensivă din ce în ce mai puternică pentru a opri în cele din urmă avansul militar al forţelor kurde spre zone din Siria pe care Turcia nu doreşte ca aceste forţe kurde să le controleze.
Stan Petrescu: Este foarte atent la ceea ce se întâmplă în lume şi mai ales în discuţiile marilor puteri, dincolo de uşile capitonate, şi anume Turcia are în vedere pericolul kurd, pe de o parte. Pe de altă parte....
Radu Dobrițoiu: Face parte din doctrina militară a Turciei, acest pericol militar.
Stan Petrescu: Sigur că da. Să nu uităm că cca 12% din populaţia Turciei este kurdă.
Radu Dobrițoiu: Chiar şi în armată, culmea, o pondere importantă a militarilor este reprezentată de kurzi.
Stan Petrescu: Şi în poliţie, adică în forţele de ordine. Deci cam 14-15 milioane de kurzi, plus cei risipiţi în Iran, în Irak ş.a.m.d.

Radu Dobrițoiu: Să amintim că kurzii, ca populaţie, sunt mai numeroşi decât românii şi se estimează că sunt aproximativ 30-40 de milioane de kurzi.
Stan Petrescu: Eu am scris într-o carte a mea, "Călătorii geopolitice", despre problema kurdă sub un titlul pe care eu l-am spus cam aşa" Un popor dislocat în patru ţări", şi anume în Iran, în Turcia, în Irak şi Siria. Sigur, a fost o discuţie, fie că a fost aruncată pur şi simplu....
Radu Dobrițoiu: Poate că este o moştenire grea după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial....
Stan Petrescu: Sigur, şi nu numai al Doilea. Şi după Primul Război Mondial...
Radu Dobrițoiu: ....şi după epoca post colonială, bineînţeles.
Stan Petrescu: Fără îndoială.

Radu Dobrițoiu: Kurzii... Ei sunt un popor brav, un popor....
Stan Petrescu: Brav şi mândru, un popor al muntelui, un popor luptător. Sunt de formaţiune sunită, au o limbă proprie specifică, au o tradiţie, au o cultură...
Radu Dobrițoiu: Salahuddin - Saladin, cel care i-a învins pe cruciaţi, era kurd.
Stan Petrescu: Dar au condeieri de mare răsunet şi în lumea artelor; sunt foarte buni luptători. Însă pericolul pe care Erdogan l-a perceput şi l-a analizat cu tot stafful lui politico-militar este acest fapt: dacă cumva se năzare unei mari puteri sau chiar unor foşti parteneri să tragă un Kurdistan pe vreo 300 şi ceva de mii de kilometri pătraţi /.../ populaţie 35 de milioane, şi sigur este teama de a rupe din teritoriul turc, din teritoriul iranian, din teritoriul sirian, din teritoriul irakian. Or, Turcia, în prelungirea teoriei neo-otomane nu va permite să se ia niciun centimetru din teritoriul Turciei, cu riscul de a săvârşi /..../

Radu Dobrițoiu: Domnule general, există şi viziunea Turciei, care explică în felul următor: pericolul reprezentat de mişcările kurde de opoziţie de pe teritoriul Turciei - ştim foarte bine, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK...
Stan Petrescu: Cu Öcalan în frunte.
Radu Dobrițoiu: În frunte, dar închis...
Stan Petrescu: Da, e dincolo de gratii...

Radu Dobrițoiu: Există temerea înfiinţării unui stat puternic kurd, care, dacă ar avea acces şi la resurse economice, cum sunt petrolul şi gazele din nordul Siriei, din nordul Irakului, şi s-ar consolida acest stat şi ar oferi sprijin logistic şi finaciar pentru PKK, ar reprezenta cu adevărat un pericol pentru ordinea internă a Turciei. Nu vreau să fiu avocatul diavolului, dar iată că Turcia aşa gândeşte şi se pune pavăză şi încearcă să se protejeze...
Stan Petrescu: Pentru spaţiul de securitate din sud, pentru geopolitica Orientului, pentru că acest stat kurd - ipotetic discutând, dacă el s-ar înfiinţa, având o armată, având forţe proprii, ar crea mari probleme în Orient. Ar fi un tampon, dacă vreţi, între o parte din forţele şiite dinspre estul viitorul Kurdistan şi sudul Turciei, ca şi Iran.
Radu Dobrițoiu: Pe de altă parte, acest popor mândru, vitregit de istorie şi, iată, care şi-a dovedit eficienţa în lupta împotriva Daesh, împotriva autoproclamatului Stat Islamic, merită pentru vitejia lor sa aibă un stat. Ne amintim că şi frontul din nordul Irakului, în timpul lui Saddam Hussein a fost deschis de americani tot cu Peshmerga, luptătorii kurzi.
Stan Petrescu: Armata kurdă.
Radu Dobrițoiu: 'Cei care înfruntă moartea' - asta înseamnă Peshmerga. Trebuie să le acordăm acest statut de luptători bravi pentru că au avut curajul, şi la Kobani, în Rojava, mă refer, şi, iată, acum asediază şi Mosulul împotriva ISIS - au avut curajul să lupte chiar cu armament de infanterie uşoară. Chiar brigăzi de femei sunt formate acolo. Au cooptat chiar şi...

Stan Petrescu: Foarte bune luptătoare. Au eliberat oraşe şi localităţi, kurzii, ale sirienilor.

Radu Dobrițoiu: Sigur că da. Deci, merită. Dar, revenim la discuţia noastră şi, citând CNN-ul, iată că "Turcia îşi încordează muşchii în nordul Siriei, domnule general".
Stan Petrescu: După ce şi-a făcut ordine în ţară şi s-a asigurat că nu mai sunt riscuri potenţiale dinspre interior şi nu se va mai aştepta la o lovitură de stat după această epurare, punându-şi în funcţii de comandă oameni loiali, acestuia. Iată că a declanşat o operaţiune terestră, extrem de bine organizată, cu unităţi de tancuri, cu unităţi de forţe speciale care a pus în - şi susţinut şi de forţe aeriene, fără îndoială - intenţia sau misiunea imediată a acestor subunităţi tactice, a fost aceea de a înlătura pericolul de la frontiera de Sud. El a luat şi măsuri de a goli unele localităţi de turci, de cetăţeni turci, ducându-i în interior, tocmai pentru a deschide ofensive şi sigur că ţinta importantă sunt forţele care erau concentrate, kurde, pentru că de ei se tem cel mai mult. Şi sigur că aici a creat o chestiune extrem de delicată între diplomaţia americană şi cea turcă, pentru că...

Radu Dobrițoiu: Washingtonul s-a trezit, la un moment dat, la mijloc.
Stan Petrescu: Într-o dilemă...
Radu Dobrițoiu: ...între Turcia, aliat al SUA, între kurzii din armata populară de eliberare YPG, de asemenea, susţinuţi de SUA. Statele Unite sunt la mijloc şi sunt nevoite să împace ambele tabere.
Stan Petrescu: Şi alegând tabăra turcă, au întors uşor spatele către /.../.
Radu Dobrițoiu: Vom vorbi despre asta.
Stan Petrescu: Iar, în acelaşi dispozitiv de luptă uriaş, care se află în Orient. De fapt, este un dispozitiv de luptă uriaş, în care identificăm mai multe dispozitive de luptă, doar că sunt două alianţe...
Radu Dobrițoiu: Sunt mai multe, cred, domnule general, principale.
Stan Petrescu: Eu vorbesc de cele foarte importante, cu Rusia în frunte şi cu cele 60 de ţări în frunte cu Statele Unite ale Americii, la care /.../ şi Turcia la cererea Arabiei Saudite. Dar, în acelaşi timp, mai sunt şi alte mici dispozitive de luptă. Mă refer la armata siriană a lui Assad, mă refer la armata rebeilor, care /.../.
Radu Dobrițoiu: Hezbollah /.../.
Stan Petrescu: Hezbollah - luptătorii şiiţi, proiranieni, libanezi, etcetera. Interesul Iranului, are şi el un dispozitiv.
Radu Dobrițoiu: Şi nu putem uita niciodată interesul Iranului.
Stan Petrescu: Este foarte puternic.
Radu Dobrițoiu: Și de duşamanii civilizaţiei, adică de Daesh.
Stan Petrescu: Care au, la rândul lor, un alt dispozitiv de luptă. De fapt, ce este un dispozitiv de luptă? Se sprijină pe o treime, dimensiunea a trei componente importante, o conducere, adică o comandă, forţe şi un suport logistic. Dacă le analizăm pe fiecare, să vedeţi că duc la misiuni speciale pentru fiecare, ajungându-se la acest uriaş rug din Orientul Mijlociu.

Radu Dobrițoiu: Să analizăm până atunci această operaţiune de anvergură lansată de Turcia, în urmă cu o săptămână, o ofensivă fără precedent în Nordul Siriei, în încercarea de a determina retragerea combatanţilor grupării teroriste Statul Islamic, dar şi impunerea Eufratului ca limită pentru avansare, pentru unităţile populare ale kurzilor din Rojava, YPG, miliţii ce coordonează şi acţiunile forţelor democrate siriene. Autorităţile de la Ankara vor să împiedice eventuala formare a unui coridor kurd de-a lungul frontierei turco siriene, situaţia este prezentată în analiza semnată de Arina Petrovici.

*
Reporter - Arina Petrovici: Armata turcă şi forţele coaliţiei internaţionale antijihadiste au lansat operaţiunea Scutul Eufratului, menită să alunge gruparea jihadistă Statul Islamic, din oraşul sirian Jarabulus, situat în apropiere de frontiera cu Turcia şi, totodată, ultimul punct de trecere controlat de ISIS la frontiera turco-siriană. Ofensiva a venit după ce tiruri de mortiere şi rachete au vizat teritoriul turc la Karkamiş şi oraşul de frontieră turc Kilis, situat mai la vest. Ankara a motivat operaţiunea şi prin dorinţa de a împiedica preluarea controlului asupra acestei localităţi de către miliţiile kurde şi de a deschide un coridor pentru rebelii sirieni moderaţi. Zilele trecute, vicepremierul turc sublinia că Turcia nu a intrat într-un război ărin incursiunea sa din nordul Siriei şi nu are nicio intenţie să devină o putere permanentă acolo.  Armata turcă are, în prezent, în Siria, circa 50 de tancuri şi sute de soldaţi în cadrul operaţiunii Scutul Eufratului. În acelaşi timp, observatorul sirian pentru drepturile omului declara, pentru Reuters, că sute de rebeli sirieni, susţinuţi de Ankara, se pregăteau de partea turcă a frontierei pentru o ofensivă vizând preluarea controlului asupra oraşului Jarabulus. Dar şi avioane F16 turce au bombardat poziţii ale jihadiştilor la Jarabulus, pentru prima oară de la doborârea, în noiembrie anul trecut, a unui bombardier rus de către un avion de vânătoare turc la frontiera turco-siriană. În timp ce ţările occidentale fac presiuni pentru un armistiţiu cu miliţiile kurde din Siria, Turcia subliniază că este un stat suveran şi legitim, care nu poate fi pus pe picior de egalitate cu o organizaţie teroristă, prin urmare, nu acceptă, în nicio circumstanţă, vreun compromis ori armistiţiu.
*

Radu Dobrițoiu: Domnule general Petrescu, vorbim despre o operaţiune pregătită, de fapt, de Turcia, de peste un an de zile - ne amintim, a mai existat o incursiune de-a lungul Eufratului, pentru că există o enclavă turcească în interiorul Siriei, acolo unde era necropola bunicului lui Osman, sfântă pentru turci, au intervenit acolo pentru a retrage mica garnizoană de acolo şi osemintele, tot aşa, într-o intervenţie de forţă.
Stan Petrescu: O incursiune.
Radu Dobrițoiu: O incursiune. Dar această operaţiune, iată, este pregătită, sunt sigur că şi aceşti luptători de care colega mea, Arina Petrovici a adus aminte, luptători arabi, sirieni, pregătiţi pe teritoriul Turciei şi susţinuţi de Turcia, au intrat împreună cu aceste forţe turceşti. Iată că totul a fost pregătit, dar Turcia aştepta mai întâi ca acele zone să fie eliberate cu sângele kurzilor.

Stan Petrescu: Uite că lucrurile nu s-au întâmplat aşa. Este una, să spunem aşa, în statele majore sau în birourile politicienilor, unde sunt şi foarte mulţi şefi şi se strecoară şi foartte multe dezinformări. Şi alta situaţia este pe teren. Oricum, Turcia dispune de comandanţi extraordinar de bine pregătiţi, au o sursă de informaţii, au foarte buni cercetaşi şi au considerat că în sud, vizavi de /.../ este satul Karakamis, iar acolo era fereastra ISIS-ului către Turcia. Pe acolo se presupunea că se primesc sau se primeşte sprijin logistic pentru ei, că se fac operaţiuni cu petrol şi chiar că se vând lucrări de artă şi...
Radu Dobrițoiu: Recurtarea din Occident se făcea tot prin culoar.
Stan Petrescu: Prin această fereastră. Turcii erau conştienţi de această chestie pentru că sursele Daesh-ului pe asta s-au sprijinit: pe petrol, pe vânzarea unor opere de artă şi unele sponsorizări, aşa cum a spus şi Putin, din partea /.../.
Radu Dobrițoiu: Când aţi spus opere de artă, ne referim la vestigii istorice, jefuite din Palmira sau din  Ninive, din situri arheologice, unde /.../.
Stan Petrescu: Celebre.
Radu Dobrițoiu: Sigur că da. Unde Daesh a făcut prăpăd.
Stan Petrescu: Prăpăd, fără îndoială. Şi a înflorit, în ghilimele, acest comerţ. Şi atunci considerăm că este o fereastră foarte periculoasă şi vrând să-şi asigure securitatea imediată, a luat această măsură, a organizat-o bine, după ce şi-a loializat aramata şi a dat drumul la /.../, iată, a dus frontiera acţiunilor militare dincolo de Eufrat, pentru că Eufratul doresc să-l securizeze. Ei au cele mai multe baraje pe Eufrat, care asigură, dacă vreţi, irigarea întregii Anatolie. Deci, din punct de vedere strategic, economic şi strategic aveau interese foarte mari şi le au în continuare.

Radu Dobrițoiu: Dar sunt barajele pe teritoriul lor, domnule general. Nu de pe teritoriul Siriei. Ei nu s-au dus să oprească apa pe teritoriul Turciei.
Stan Petrescu: Dar nu se ştie dacă grupuri bine instruite pot să determine, prin explozie, ruperea acestor baraje şi să inunde întreaga vale a Eufratului.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, ca un silogism din altă perspectivă putem spune şi că trupele truceşti sunt trupe NATO-n Siria. Sunt primele trupe NATO în Siria.
Stan Petrescu: Da, aşa este. Însă, când este vorba de interesul de securitate, până la urmă, interesele comune, dacă vorbim de această alianţă NATO, se trimite într-o poziţie subsecventă, pentru că Turcia are această imagine, această tradiţie a teritoriului lor, spre a nu, cum am mai spus, să nu se piardă o palmă de teren. Până la urmă, şi vizitele unor înalţi oficiali americani şi discuţii cu Erdogan au pus la punct această chestiune. A spus: 'domnule, dacă nu vreţi să mă lăsaţi, ce să fac?' De fapt, între SUA şi Turcia, ca ţări NATO, în Alianţă - şi, sigur, Turcia, în flancul sud-estic al Alianţei NATO - este una din ţările cele mai puternice, cu armată extrem de bine instruită. Până la urmă, au căzut de acord ca Erdogan să fie lăsat în pace, să-şi asigure securitatea cu propriile forţe, fără să încalce unele proceduri NATO.

Radu Dobrițoiu: Domnule general, am vorbit ieri cu Macer Gifford, un cetăţean britanic, care s-a alăturat forţelor kurde din unităţile populare de apărare pentru a lupta împotriva Daesh, împotriva jihadiştilor din ISIS. El este citat şi de "The Washington Post", într-un articol recent. Gifford critică decizia SUA de a solicita retragerea trupelor kurde din Manjib. Decizia este criticată şi de alţi luptători din forţele kurde, cu care am luat ieri legătura, chiar de doi cetăţeni americani care luptă alături de kurzi, Jordan Matson si Jayson Pihajlic. Ei au avut mare încredere până acum în sprijinul militar primit din partea SUA. Sunt debusolaţi de ceea ce se întâmplă acolo, pe frontul anti Daesh acum.
Stan Petrescu: Păi sunt debusolaţi pentru că apare un actor foarte important şi care doreşte să-şi facă simţită prezenţa şi anume, este vorba de Iran.

Radu Dobrițoiu: Turcia în primul rând, care a influenţat decizia SUA de a se distanţa de kurzi, mă gândesc eu, şi a nu le mai asigura suportul necesar, dar şi a le cere să se retragă pentru a lăsa loc trupelor turceşti şi, bineînţeles, Iranul, care...
Stan Petrescu: Punerea în dificultate a forţelor sunite, şi mă gândesc inclusiv la rebeli, inclusiv la kurzi, ş.a.m.d., cât şi bombardamentul efectuat de ruşi de pe Mediterana asupra Alepului, nu situaţia declarată de a face sau deschide ofensivă aeriană şi bombardament contra ISIS, ci nu, pentru a sprijini lărgirea teritoriilor puterii lui Assad, pe de o parte, dar asta a dezlegat o împingere a intereselor Iranului. Iranul are interese acolo în trei state, şi anume: Irak, Siria şi liban, iar miliţiile pro-iraniene şiite din Liban alimentează  Hezbollahul...
Radu Dobrițoiu: Care este prezent, de asemenea, alături de Bashar al-Assad şi susţine Iranul, la rândul său, regimul de la Damasc al lui Bashar al-Assad. Dar situaţia este extrem de complexă şi complicată pentru că avem foarte mulţi actori, şî vorbim acum de cele peste 60 de state care fac parte din coaliţia globală anti-Daesh. Câte sunt implicate activ în această zonă?
Stan Petrescu: Aceste jocuri, prin amestecul Iranului, prin apariţia Rusiei ca o alianţă, dacă vreţi, anti-sunită contra unei alianţe occidentale, a generat un alt pericol în Orient, şi anume războiul sectar, deci între suniţi şi şiiţi, curăţirea suniţilor în favoarea a şiiţilor. Or, acest război sectar este foarte periculoc..
Radu Dobrițoiu: Între confesiuni musulmane - să spunem.
Stan Petrescu: Musulmane, fără îndoială.
Radu Dobrițoiu: Este ca şi cum - bun, poate este deplasat această comparaţie - ca şi cum catolicii şi ortodocşii s-ar lupta între ei.
Stan Petrescu: Dar s-au luptat între ei
Radu Dobrițoiu: Sigur că da, şi au ocupat şi Bizanţul. Ne aducem aminte, Imperiul latin.
Stan Petrescu: Cruciada latină, exact. Ei bine, or această falie produce necazuri mai mult părţii occidentale. Sigur că Occidentul s-a coalizat într-o sumă de vreo 60 de stat - Arabia Saudită a adunat toţi suniţii din toate ţările regatele sunite...
Radu Dobrițoiu: Pe de o parte, dar chiar în interiorul Arabiei Saudite există oameni bogaţi care subvenţionează anumite mişcări, cum e al-Nusra.
Stan Petrescu: Da, şi Arabia Saudită, şi Riadul, dacă vreţi, se teme de cei o mie de saudiţi care s-au înregimentat în Daesh. Să ştiţi că pe măsură ce slăbiciunile acestea în teren scad, din partea alianţei occidentale, Daesh-ul şi-a recrutat în jur de 30 şi ceva de mii de luptători, cu centrul pe Raqqa, de unde pot să controleze în continuare.
Radu Dobrițoiu: Şi Mosul. Raqqa este capitala autoproclamatului...
Stan Petrescu: Este centrul Statului Islamic.
Radu Dobrițoiu: Dar o altă zonă importantă este şi Mosulul, pe teritoriul Irakului.
Stan Petrescu: Dar însă pe Mosul forţele sau puterea ISIS a început să scadă.

Radu Dobrițoiu: Ei sunt foarte bine organizaţi din punct de vedere administrativ, din punct de vedere economic. Tocmai asta face diferenţa faţă de alte organizaţii teroriste. Este o situaţie extrem de complicată. Domnule general, dar cine se teme, în afară de Turcia, de un stat kurd? Pentru că aţi adus aminte de Iran, Iranul are interesul de a face o zonă şiiţă care să se întindă până în Liban pentru a produce o falie între suniţi din nord şi suniţii din sud. Dar iată că se teme cineva şi de un stat kurd.
Stan Petrescu: De reaşezarea geopolitică a Orientului până la urmă. Este un actor despre care am pomenit mai puţin şi care se teme de această ieşire a Iranului în decorul acesta geopolitic, pentru că Iranul, după primăvara arabă, acele dictaturi au dispărut, Libia, Siria...
Radu Dobrițoiu: Singura "primăvară arabă' eşuată în Siria.
Stan Petrescu: Pentru că ruşii nu renunţă la Bashar al-Assad, în ciuda oricăror discuţii dintre Lavrov şi John Kerry...
Radu Dobrițoiu: Nu au renunţat nici în timpul 'primăverii"...
Stan Petrescu: Ar mai fi o chestiune, un spaţiu care este neexplotata, şi anume rebelii, cu cine vor ţine rebelii. Deşi Obama a făcut..
Radu Dobrițoiu: Şi care rebeli?
Stan Petrescu: Rebelii sirieni.
Radu Dobrițoiu: Sunt mai mulţi rebeli, mai multe organizaţii.
Stan Petrescu: Mă refer la rebelii sirieni, opozanţi, democraţii..
Radu Dobrițoiu: Cei susţinuţi de Turcia sau cei susţinuţi de kurzi sau cei susţinuţi separaţi de SUA.
Stan Petrescu: De SUA.
Radu Dobrițoiu: Vedeţi, este extrem de complexă situaţia.
Stan Petrescu: Şi aceştia sunt împărţiţi, sunt suniţi... şi s-a pus problema: îi înarmăm sau nu-i înarmăm? Dar ei ar putea face faţă pe teren, într-un război terestru contra ISIS, dacă-i înarmează. Şi dacă-i înarmează, ar putea să aibă succese, dar va creşte preponderent situaţia şi /.../ aici, şi se ajunge din nou la conflicte şi la scântei.
Radu Dobrițoiu: Situaţie complexă, devenită mai complicată prin această intervenţie militară a Turciei, care a pus şi Washingtonul într-o situaţie delicată. Şi, iată, kurzii sunt nemulţumiţi acolo, în Rojava, de ceea ce se întâmplă. "Euroatlantica" la final. Tema ediţiei: coaliţia globală anti-Daesh şi efectele ei. Invitatul emisiunii a fost generalul Stan Petrescu.


Etichete YPG RojavaBrigada internationala Rojavalupta anti-ISIScoalitia globala anti-DaeshRadu Dobritoiugeneral Stan PetrescuNicu PopescuArina PetroviciMacer GiffordJayson Pihajlic

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live