Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ARENA NAŢIONALĂ - continuare Sâmbătă, 20 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Gabriel Bassarabescu

24 Aprilie 2010
Vizualizari: 3296
Comentează add

Comisarul european, Dacian Cioloş, consideră că agricultorii ar trebui să fie mai organizaţi.

Cioloş: "Scurtaţi distanţa dintre producător şi consumator" Cioloş: "Scurtaţi distanţa dintre producător şi consumator" - Conține audio

gabriel-bassarabescu

Comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş.

Realizator: Sunteţi cel mai tânăr membru al Comisiei Europpene şi e bine să reamintim acest lucru, la 40 de ani iată aţi reuşit să coborâţi cu mult ştacheta comisiilor. Aţi întinerit Comisia Europeană.

Dacian Cioloş: E bine să fie un pic de tinereţe, dar vedeţi totul e relativ, deja faţă de alţii care au 20-25 de ani mă simt puţin mai bătrân.

Realizator: Înţeleg. Pe de altă parte,ati fost foarte  apreciatsi si  în timpul  examenului care a fost greu, a fost în faţa atâtor specialişti, , aţi fost extraordinar de bine cotat;

Succesul Dv. s-a bazat doar pe experienţa acumulata  sau şi pe şarmul personal, cum aţi reuşit să-i cuceriţi?

Audio: ascultaţi aici interviul cu Dacian Cioloş.

Dacian Cioloş: Da, nu ştiu dacă pot să spun că am fost neapărat cel mai bine cotat, au fost şi am colegi înComisia Europeană care sunt foarte buni pe domeniul lor care au o experienţă mult mai mare decât mine.

Jumătate dintre membrii Comisiei Europene sunt deja la al doilea mandat, deci au experienţă, dar probabil că lumea se aştepta la mai puţin din partea unui român şi probabil că aici a fost să zicem o anumită mirare. E o experienţă care vine să spun aşa natural când îţi faci treaba de la o zi la alta, de la un an la altul, am beneficiat să spun aşa şi de o anumită conjunctură mai favorabilă din anii '90 după căderea zidului Berlinului am avut ocazia să mai ies în afară şi m-a interesat foarte mult ce se întâmplă şi în altă parte nu doar la noi şi mi-a folosit această experienţă.

Realizator: Aţi pornit in turneu prin Europa, sunteţi în România, aţi venit din multe ţări şi vor urma si altele. Mergeţi  sa lansaţi dezbaterea privind viitorul politicii agricole. Este vorba de o dezbatere cu o finalitate pentru 2014, dacă înţeleg bine, nu?

Dacian Cioloş: Da. Politica agricolă reglementările politici agricole comune în momentul de faţă sunt în vigoare până la sfârşitul lui 2013, însă procedura, procesul de decizie în instituţiile europene dfiind destul de complex pentru că trebuie luată părerea a 27 de stat membre acum şi a  Parlamentului se începe din timp o astfel de reformă profundă. Deci trebuie să începem acum ca să finalizăm în 2012 în aşa fel încât în 2013 să putem pregăti aplicarea noilor reglementări din 2014.

Realizator: Mi se pare foarte important punctul de la care plecaţi, aţi spus că această politică agricolă nu este doar o  chestiune a specialiştilor, vor fi sondate toate mediile, toţi cetăţenii europeni. Aşa s-a procedat şi în trecut sau încercaţi o schimbare radicală?

Dacian Cioloş: Întocmai impresia mea este că şi impresia mea ca şi cetăţean de rând să spun eu am aflat multe lucruri despre politica agricolă comună pentru că m-a interesat la nivel tehic, dar constat că de multe ori foarte puţină lume înţelege de fapt ce înseamnă, cum acţionează o politică comunitară.

Lumea vede doar că se dau bani, subvenţii, dar politica agricolă comună e mult mai mult decât atăt şi chiar dacă de subvenţii beneficiază agricultorii. Agricultorii trebuie să dea ceva în schimbul acestor subvenţii şi foarte multă lume nu ştie, în afară de zarzavaturile pe care le văd pe piaţă sau produsele pe care le văd în magazine nu văd ce altceva mai oferă agricultorul sau cetăţenii şi cred că este important să avem dezbaterea asta, pe de o parte, pentru ca lumea să înţeleagă mai mult ceea ce înseamnă agricultură în UE şi o politică agricolă care are rolul de a susţine un sector economic şi social important, dar, mai mult decât atât, oamenii să îşi poată exprima părerea.

Probabil mai puţin în România, dar să ştiţi că sunt în celelalte state membre foarte multe asociaţii, organizaţii neguvernamentale care pur şi simplu au ca activitate, fără să le-o impună nimeni, problema mediului, problema calităţii produselor alimentare, problema bunăstării animalelor etc. şi toţi oamenii ăştia cred că trebuie ascultaţi.

Realizator: Avem şi noi aici un proiect, are aproape un an, am pornit totul alături de deputatul Mircea Giurgiu, este vorba de campania” coşul cu produse româneşti”.

Întâi a părut o nebunie şi cu toate acestea iată că  avem succes si ne încăpăţânăm să susţinem aceste produse româneşti.

Dacian Cioloş: Este o încâpăţânare care este foarte benefică, cred.

Cu bonurile la piaţă

Realizator: Înainte de a fi comisar european, aţi venit cu o propunere şi nu pot decât să fiu foarte bucuros pentru ca noi am preluat_o si acum ea, este deja lansată în parlament, este vorba despre utilizarea tichetelor de masă in platile facute spre producatori , deci nu numai în supermarket. Cât de curând, va fi posibilă folosirea tichetelor de masă şi direct la producători.

Dacian Cioloş: Eu mă bucur că s-a luat această iniţiativă pentru că cred că orice iniţiativă prin care putem scurta drumul dintre producător şi consumator este benefică şi pentru unul şi pentru celălalt.

Realizator: Sunteţi într-o poziţiedelicata si complicata. România este si ţara dumneavoastra, dar trebuie să fiţi, totodata , echidistant pentru ca, aveţi în subordine toate ţările europene.,  Se pot învăţa foarte multe lucruri din aceste experienţe. Cum credeţi că au scăpat de dictatura  intermediarilor alte ţări? Este o mare problemă , nu numai în România, probabil în tot estul Europei, această belea a intermediarilor care fac preţul de multe ori terorizează ţăranii?

Dacian Cioloş: Şi nu numai în estul Europei, dar vreau să spun că ca şi principiu un intermediar atât timp cât el are o utilitate pe lanţul alimentar nu este neapărat o pacoste sau nu este neapărat inutil. Problema este că sunt prea mulţi intermediari inutili şi care iau din valoarea adăugată a unui produs fără să aducă nimic în plus, pe de o parte, pe de altă parte, pentru produse proaspete, legume, fructe, cred că de multe ori intermediarii nu îşi au rostul pentru că şi consumatorul vrea un produs proaspăt, vrea pe cât posibil un produs de sezon care să fie realizat în regiunea din care provine.

Încât am văzut în alte state membre din UE, ma ales în Vest, dar nu numai, pieţele acestea de vânzare directă, de comercializare directă, sunt foarte bine dezvoltate. Sigur, lucrul acesta s-a dezvoltat în timp şi pentru asta este important să vrea nu numai producătorul, ci şi consumatorul, adică să facă efortul să vină să îşi ia un produs proaspăt, să vină în fiecare sfârşit de săptămână la piaţă.

Apoi, se dezvoltă foarte mult aceste circuite scurte de genul coşului zionic, al coşului săptămânal. Vreau să vă spun că şi eu la Bruxelles mă duc la un mic magazin care vinde doar produse proaspete şi mă duc odată pe săptămănă, comand miercurea dintr-o listă pe care mi-o oferă magazinul pentru că nu sunt în fiecare săptămână aceleaşi produse, şi ei iau produse în funcţie de sezon, în funcţie de ce mai au agricultorii şi din lista pe care mi-o oferă miercurea spun cam ce  m-ar interesa, ei joi, vineri, se pregătesc să aducă şi sâmbăta dimineaţa mă duc şi îmi iau punga cu legume proaspete pe cae le am pentru o săptămână. Sunt apoi o serie de restaurante care folosesc doar produse proaspete şi produse din regiune şi care pun pe meniu faptul că sunt produse din regiune şi care  comandă produse din regiunea respectivă, deci, se găsesc o serie de modalităţi prin care să se scurteze acest lanţ.

Realizator: S-a anunţat că foarte curând ţăranii nu vor mai avea voie să vândă dacă nu vor avea acte financiare etc... şi aici vine o întrebare , valabilă şi pentru România, dar si în general pentru ţările care au ieşit din perioada comunistă.

Pana cand  ţăranul va avea abilităţi financiare , evident el nu va putea face faţă noilor norme impuse de UE si atunci cum s-ar putea ieşi din impas? S-ar putea încet-încet reveni, la lăptarul sau la zarzavagiul de pe vremea bunicii ?

Se  poate crea  un mic business din asta şî de ce nu ar merge acesta cu o maşină spre zone cu zeci de blocuri şi să vândă poate de trei ori mai bine ca intr-o piata?

Credeti ca ar fi o idée  posibila , sau e utopic aşa ceva?

Dacian Cioloş: Eu vreau să spun că eu sper că şi Guvernul şi autorităţile române vor înţelege că înregistrarea unui producător e una, şi e normal să-l ai înregistrat să ştii cine produce şi cine comercializează, şi taxarea, impozitarea e alta. Cred că n-ar trebui amestecate lucrurile pentru că riscăm atunci să descurajăm micul producător care încă are un rol important şi pentru consumator, pe piaţă, dar, mai ales, pentru dezvoltarea mediului rural din România.

Realizator:. Deci ei trebuie întâi ajutaţi să se pună pe picioare şi după aceea taxaţi, pentru că altfel îi sugrumăm din prima zi.

Dacian Cioloş: Eu, când am fost ministru, am mai discutat problema asta şi chiar am propus, dacă se merge pe o astfel de înregistrare, eu, unul, aş încerca să găsesc soluţii pentru ca, cel puţin o perioadă, câţiva ani de zile, până când un mic producător care iese pe piaţă şi trebuie să respecte nişte reguli, nişte norme până când se întremează financiar, să fie iertat. să nu sărim pe el şi să-l taxăm imediat pentru că mai mult vom câştiga în perspectivă, întărind producţia locală din România decât încercând taxarea, dar eu cred că nu ăsta e obiectivul, şi sper că nu ăsta e obiectivul, când vorbim de înregistrarea micilor producători. E normal să ştii cine vinde în piaţă, de unde aduce laptele respectiv, cât lapte aduce de la el şi cât ia din vecini, ce norme de igienă respectă... Deci sunt lucruri normale, dar de-aici şi până la a încerca altceva e o cale lungă.

Realizator: E foarte important ce ne-aţi spus şi o să ţinem această bandă tocmai pentru a o folosi în momentul în care cineva o să ne spună "Nu-i aşa!". O să ne ajutăm de răspunsul dumneavoastră.

Dacian Cioloş: Sigur, e o recomandare pentru că aici e decizia totală a autorităţilor naţionale.

Realizator: Da, dar ştiţi că, de multe ori, o autoritate local,ă care nu-şi face treaba cum se cuvine,  ne spune: "Ne obligă UE să facem asta şi asta" şi e bine să ştim atunci ce e adevarat si ce nu. E foarte bine că ne-aţi spus lucrul ăsta.

Dacian Cioloş: Ce obligă Uniunea Europeană şi, încă o dată, Uniunea Europeană înseamnă 27 de state membre, nu sunt doar nişte şmecheri la Bruxelles care stau acolo în birouri şi iau decizii. Deciziile acestea sunt luate de reprezentanţa a 27 de state membre.

Comisia Europeană are, apoi, atribuţiile să se asigure că regulile astea sunt respectate, şi ce spune UE în general legat de produsele alimentare e că trebuie respectate nişte norme de calitate şi norme de siguranţă alimentară, de igienă. Şi asta e pentru binele producătorilor.

Sigur, ce încerc şi eu acum cu colegul meu din comisie care se ocupă de siguranţa alimentară, să facem în aşa fel încât aplicarea şi respectarea acestor norme să nu însemne înăbuşirea diversităţii sau menţinerii diversităţii producţiei agricole, de faptul de a impune respectarea anumitor norme nu înseamnă că nu mai trebuie să avem diversitate de produse, că nu mai trebuie să avem nici producători.

Şi aici, eu şi cât am fost ministru, încercam să explic autorităţilor sanitar-veterinare, fiscale şi aşa mai departe, că "mici producători" nu înseamnă neapărat un lucru rău. Dimpotrivă. Pentru o societate cum e cea românească înseamnă un lucru bun şi sper să avem inteligenţa să menţinem la un nivel rezonabil această categorie de producători, pentru că, după ce n-o să mai avem o să regretăm. Este ca şi cu bătrânii.

Realizator: Aţi atins un punct pe care, iată, îl subliniasem cu trei semne de exclamare. Pilonul doi si dezvoltarea rurală, cu aceste mici exploatări, cu micii producători.

Ştim bine că, din păcate, în ultimii 20 de ani şi la noi, şi  în general în zona estică, s-au dezvoltat foarte mult nişte megastructuri care mananca şi o mare parte a fondurilor europene, iar micul producător nu are aproape nicio şansă. Cum am putea să ieşim din impas ? Sigur, nu numai in România, în general pentru Estul Europei.

Dacian Cioloş: Da, vreau să vă spun că nu numai Pilonul doi, pentru cei care cunosc politica agricolă comună, are Pilonul unu care înseamnă subvenţii, foarte schematic vorbind, şi Pilonul doi, care înseamnă proiecte, investiţii şi susţinere, măsuri de mediu şi ferme de subzistenţă, şi aşa mai departe.

După 2013, intenţia mea este ca nu numai Pilonul doi, programul de dezvoltare rurală, să susţină micile ferme, ci chiar şi subvenţiile să se acorde şi pentru ferme mici care realizează produse care se comercializează direct pe piaţă. Sper să găsesc modalitatea, instrumentele prin care astfel de pieţe locale, pieţe tradiţionale, pieţe ţărăneşti să fie susţinute financiar.

Şi vreau să vă spun că am avut o intervenţie în Comitetul Regiunilor Europene - deci, e un comitet consultativ care reuneşte preşedinţi de consilii judeţene, regionale, primar de oraşe şi comune din toată Uniunea Europeană - şi le-am propus un parteneriat în care Comisia Europeană să sprijine financiar pieţele locale, pieţe ţărăneşti, pieţe de week-end, cu condiţia ca şi autorităţile locale în zonele, regiunile respective să ia măsurile necesare pentru ca apariţia şi menţinerea unor astfel de pieţe să fie favorizate, să fie avantajate.

Realizator: Domnule comisar,desi proiectele acestea sunt foarte importante, micii întreprinzători cu siguranţă nu au abilitatea de a se descurca in toate acele legi stufoase pentru accesul la fonduri .. Dacă în piaţă, ţăranul îl are contracandidat pe intermediar care, de multe ori, îl sufocă, micul întreprinzător  are parte de o alta bariera , aceea a celebrelor firme de consultanţă, şi ştim bine că deşi oficial nu e nici o problemă cu ele, sunt cazuri în care ele iau şi 30-40% din fonduri numai pentru că ţi-au completat corect o astfel de structură. Cum am putea totuşi să îi ajutăm pe aceşti oameni care, repet, nu au timp pentru a se pricepe şi la aşa ceva? E un cerc vicios, ştiu. Nu e bine că nu se pricep, dar asta e realitatea.

Dacian Cioloş: Nu e chiar un cerc. Se poate ieşi din cercul ăsta.

Realizator: Cum?

Dacian Cioloş: Păi, eu am făcut acum trei ani o propunere, şi uitaţi de trei ani se discută de crearea camerelor agricole care nu înseamnă trecerea Agenţiei de Consultanţă de la stat la consilii judeţene. Nu asta înseamnă Cameră Agricolă. Trebuie să existe o structură care să fie susţinută de stat, cel puţin parţial şi la început, dar care să lucreze în subordinea şi pentru agricultori.

Poate să pară utopică o astfel de chestie, dar sunt astfel de structuri care funcţionează în altă parte.

Deci, eu cred că pentru această categorie de ferme mici există tot interesul şi toată justificarea, pentru ca statul să susţină parţial o structură de consultanţă, care sigur poate să aducă bani şi din prestări de servicii remunerate, dar pentru o anumită categorie de proiecte şi de agricultori se poate crea această structură prin lege, având un aparat tehnic care poate să provină de la Agenţia de Consultanţă sau din altă parte, de la consilii judeţene, primării ş.a.m.d. şi nu trebuie să ne fie frică, cred eu, chiar dacă organizaţiile de producători, organizaţiile agricole multă lume spune că nu sunt încă foarte bine structurate în România, aşa cum sunt, ar trebui să le implicăm în acest proces decizional, să ne asigurăm că aceste servicii de consultanţă lucrează în subordinea agricultorilor şi pentru agricultori.

Realizator: Ştiţi ce rezultă din tot ce ne spuneţi, domnule comisar? Că doar o singură problemă am avea noi, bunăvoinţa. Dacă există bunăvoinţă, iată că se găsesc soluţii în cadru european, pe legi europene,sa nu mergem numai cu « NU » înainte.

Dacian Cioloş: Eu aş zice şi bunăvoinţă şi perseverenţă, pentru că poţi să ai bunăvoinţă şi să o laşi moartă la un moment dat. 

Bunăvoinţă şi perseverenţă, şi cred că amândouă există, atât cât cunosc eu şi mediul politic din România pe tot spectrul politic.

Realizator: Camerele agricole sunt la doi paşi să apară acum cât de curând, aşa că sper să se mişte lucrurile.

Dacian Cioloş: Sunt la doi paşi pana să se voteze legea, dar după aia mai e încă un drum de făcut, până când agricultorul în teren să simtă că e cineva care lucrează pentru el acolo.

Realizator: Domnule comisar, ţările vestice au avut parte de un plan Marshall după război, pe care noi îl uităm şi spunem, iată ce dezvoltaţi sunt ei, dar şi ei au trecut prin perioade cumplite în anii '50. Acum arată bine, dar au dus-o greu şi ei. Au avut însă parte de susţinere. Există vreo şansă ca, , în aceast plan al concurenţei, în momentul în care producătorul din România şi din ţările estice vine faţă în faţă cu producătorul din ţările occidentale, să fie într-un fel sau altul  cat de cat protejat, pentru faptul că a trecut prin 50 de ani de comunism? Ar fi posibil aşa ceva?

Dacian Cioloş: Ei, din păcate, aşa cum stau lucrurile acum, nu prea văd cum ar mai putea exista un plan de dimensiunea aceea ...

Realizator: Poate chiar atât nu, dar cât de cât o sustinere care să micşoreze această distanţă foarte greu de recuperat.

Dacian Cioloş: Sigur, există politica agricolă comuncă, care înseamnă, să spun, câteva miliarde de euro şi pentru un stat membru cum e România. Ei, apoi, aceste fonduri, chiar dacă ele există, ele trebuie şi folosite inteligent. Spuneam ieri, în discuţii cu oficiali şi din România responsabili de acest domeniu, că absorbţia fondurilor europene pe dezvotare rurală, de exemplu, e importantă nu doar cantitativ, ci după părerea mea şi calitativ.

Adică, sigur că aceste fonduri pot fi absorbite, dar trebuie să găsească şi mijloacele pentru ca ele să fie şi orientate spre oameni care au... un acces mai dificil acum la astfel de fonduri, şi aici cred că trebuie combinată, să spun, o intervenţie atât a instituţiilor europene, comunitare, şi aici încerc atât cât îmi stă în putinţă să fac în aşa fel încât aceste instituţii să fie, de acum înainte, cât mai aproape de ce se întâmplă în statele membre, dar trebuie şi o intervenţie coordonată în statul membru.

Şi sigur sunt mulţi paşi care au fost făcuţi, şi pe viitor, deci vom veni cu un nou program de dezvoltare rurală pentru după 2013 până în 2020. Şi sigur, sunt mulţi paşi care au fost făcuţi şi pe viitor deci, vom veni cu un nou program de dezvoltare rurală pentru după 2013 până în 2020, va fi o nouă perioadă de câţiva ani în care România va putea beneficia de fonduri sper să poată să fie direcţionate acolo unde ele sunt cele mai utile.

Controversa plantelor modificate genetic

Realizator: Domnule comisar,iata si o altă problemă în care ni se spune, “Europa vine şi ne obligă să folosim produse modificate genetic”. Dumneavoastră aţi venit şi aţi spus. Cartoful modificat genetic este o decizie. Fiecare stat are libertatea de a hotărî politica în acest domeniu. Iarăşi e foarte bine să ne precizati . Ne obligă Europa să  mâncăm produse modificate genetic sau totul ni se trage doar de aici, de la  hotărârile  proaste din ţară?

Dacian Cioloş: Ştiu că e un subiect controversat. Sunt agricultori care spun, vrem să avem la dispoziţie soiuri şi varietăţi modificate genetic sau nu, care să poată să fie cultivate cu un nivel de rentabilitate cât mai mare.

Sunt alţii care spun nu vrem organisme modificate genetic. Deciziile când se iau la Bruxelles, colegul meu, comisarul Dali, care se ocupă de acest domeniu, vine şi propune introducerea sau nu în cultura unor organisme modificate genetic pe baza  unor analize ştiinţifice. Ei poi, trebuie să creăm posibilitatea ca şi consumatorul dar şi producătorul agricol să poată să aleagă.

Dacă vrea să cultive să poată să cultive şi să respecte anumite reguli ca să nu îl afecteze pe cel care nu vrea să cultive şi cel care nu vrea să cultive trebuie să aibă posibilitatea să poată să spună producţia mea nu conţine organisme modificate genetic.

În foarte scurt timp, din câte ştiu se va pregăti un cadru juridic prin care statele membre vor putea  în mod formal, oficial, să decidă dacă acceptă sau nu în cultură un soi modificat genetic care  din punct de vedere ştiinţific atât cât s-au făcut cercetările până în momentul de faţă s-a demonstrat că nu afectează nici mediul şi nici sănătatea consumatorului dar pe urmă decizia politică să spun aşa dacă se vrea sau nu introducerea în cultură în mod formal, dacă se aprobă sau nu introducerea în cultură într-un stat membru sau altul..

Realizator: Ţine doar de noi.

Dacian Cioloş: .. vreau să se înţeleagă foarte clar , nimeni, oricum nici în momentul defaţă, nu obligă pe nimeni să cultive .

Realizator: Păi da, dar vedeţi, că lipsa de comunicare  ne duce la alte concluzii. E foarte important ce ne spuneţi pentru că de acum încolo ştim cine poate răspunde sau nu de astfel de lucruri.

Dacian Cioloş: Şi-acuma, un producător agricol el poate să aleagă dacă o face sau nu. Dar mi se pare cel puţin de bun simţ, ca producătorul respectiv să poată să informeze apoi pe tot lanţul pe care îşi vinde el produsele că conţin organisme modificate genetic pentru ca şi consumatorul să poată să aleagă. Pentru că eu personal, cred că în cele din urmă, cel care va decide dacă organismele modificate genetic vor lua sau nu amploare va fi consumatorul. Şi sper să fie aşa.

Realizator: Da. Pe de altă aprte produsele ce intră  în ţară sunt din diverse zone şi dacă din  zona Uniunii Europene, desigur, putem spune că e vorba de piaţa comună, găsim extrem de multe legume şi alte produse din Turucia, din Australia, din America de Sud, din, ţări foarte in departate ce nu au nici o legătură cu Uniunea Europeană. Produse ce concurează neloial, profund neloial produsele  interne. Cum s-ar justifica aşa ceva?

Dacian Cioloş: Uniunea Europeană are schimburi comerciale  cu restul lumii, la fel cum Uniunea Europeană exportă anumite  produse agro-alimentare în alte părţi din lume, la fel şi importă. Toate produsele,  dacă ne referim la legume şi fructe, toate produsele care vin din  afara Uniunii Europene trebuie să respecte anumite criterii, anumite condiţii. Şi de calitate şi eu ştiu, norme de prezentare şi aşa mai departe. Sunt norme şi reguli europene privind importul de produse agro-alimentare, norme şi reguli care trebuie  să fie aplicate de autorităţile naţionale, care  verifică produsele care vin din import. 

Vreau să vă spun că şi autorităţile române, la  fel ca şi autorităţile ungare sau  spaniole şi aşa mai departe, au obligaţia să verifice produsele care vin din Turcia, din Maroc şi aşa mai departe, pe de o parte, lace preţuri intră în România, România ca stat membru în Uniunea Europeană şi pe de altă parte ce condiţii de calitate respectă conform normelor europene. Sper că aceste norme şi reguli se şi aplică.

Realizator: Dar, domnule comisar ,eu  mă refeream la o concurenţă  neloială faţă de producătorul român şi chiar european. Cineva, desigur, din Elveţia care are desigur alt statut, dar totuşi, principiul mi se pare foarte interesant. Acea persoana spunea ca, acolo nu poate fi adus un produs decât în momentul în care o  comisie, la nivel naţional, constată că rezervele acelui  produs au scăzut sub o anumită cantitate la nivel national. Deci nu poţi să faci o concurenţă neloială atât de agresivă. La asta mă refeream eu. La faptul că ţăranul român, de multe ori, are un cartof poate mult mai bun, avem poate un vin mult mai bun, o legumă mult mai bună dar degeaba pentru  că este blocat sau  sufocat de concurenta din afara .

Ce s-ar putea face?

Dacian Cioloş: Nu poţi să împiedici intrarea pe piaţă a unor produse, atâta timp cât schimburile comerciale sunt libere. La fel cum UE poate să vândă, eu ştiu, piese de automobil, produse textile în altă parte din lume, şi chiar produse alimentare - brânzeturi, legume, cereale ş.a.m.d. - fără ca..., şi UE cere altor ţări din lume să nu pună bariere tarifare care să scumpească artificial un produs venit din afară....

Realizator: Credeţi că o protecţie naţională nu mai este posibila , nu ar fi legala la nivelul UE.?

  

Dacian Cioloş: Am intrat odată pe piaţa comună, apoi şi UE. Sigur că există o anumită protecţie. Sunt anumite perioade în care se realizează produsele, legumele şi fructele de sezon în UE, când încă UE practică un fel de preţ de intrare. Deci este o anumită limită de preţ sub care, în mod normal, produsele care din afara UE nu pot să intre. Dar, încă o dată, toate aceste reguli trebuie să fie aplicate de autorităţile naţionale.

Realizator: Deci mingea este în grădina noastră, practic.

Dacian Cioloş: Da. Pe de altă parte, mai este şi o problemă de competitivitate. Spuneaţi că cartoful, roşia românească sunt mai bune...

Realizator: Şi mai ieftine, culmea. I se strică omului produsele in curte si în grădină.

Dacian Cioloş: Aici trebuie făcut un efort. Nu este suficient să aşteptăm cu roşiile în curte să vină cineva să ni le ia şi să ne mai şi plângem cum că e preţul mic. Trebuie făcut un efort şi din partea producătorilor ca să poată să arate consumatorului că produsele alea sunt româneşti şi sunt mai bune.

Realizator: Am ajuns la roşii, dle comisar, şi în general la legume, am întrebat mulţi ţărani de ce nu mai au ele gust şi mi-au spus că ar dori să mai găsească seminţe româneşti dar ... nu mai unde. Au fost închise institutele de cercetare. Chiar nu vreau să cantonez doar la România, bănuiesc că este o problemă generala  in Estul Europei. 

Dacian Cioloş: Sigur că da.

Realizator:...Nu mai găsim seminte romanesti ,”cu gust”.

Dacian Cioloş: Dar şi seminţele pot fi produse în alte state membre din UE. Seminţele nu sunt produse de o staţiune de cercetare, de un institut de cercetare. Noi avem încă reflexul ăsta dinainte de '90...

Realizator: Dar nu mai au gust! Te duci, cauţi o roşie bună şi mănânci numai roşii cu gust de plastic.

Dacian Cioloş: Nu, dar încă o dată, vreau să spun că nimeni nu împiedică nici în momentul de faţă producători din România să facă treaba asta. Eu ştiu că este dificil, ştiu că este o problemă de organizare, dar încă o dată, asta n-o s-o facă Comisia Europeană....

Realizator: Deci, iar subliniez, tot la noi e problema. Nu ne.... 

Dacian Cioloş: Eu am spus-o şi ieri, la o conferinţă de presă la Ministerul Agriculturii, am tot insistat şi cât am lucrat la Ministerul Agriculturii, organizaţiile de producători, fără organizaţii de producători, fără forme asociative nu văd nicio şansă spre viitor. În mod individual, fiecare agricultor în parte nu va reuşi să ţină spate, să spun aşa, tăvălugului produselor care vin din afară.

Competitivitatea se poate crea, mai ales, prin solidaritate şi în agricultură lucrul acesta s-a demonstrat în multe părţi din lume. Putem fi competitivi, dacă întâi suntem solidari. 

Realizator: Domnule comisar, de 1 şi 2 mai, Radio România Actualitati va fi la Chişinău, revenim acolo după mulţi ani şi este o onoare să ţinem legătura cu fraţii nori. Republica Moldova desi nu este in UE, este totusi ţară limitrofă .  Stiu că sunt şanse să vă implicaţi şi în politica lor agricolă.

Dacian Cioloş: Sigur, în calitatea de ţară vecină UE, sunt anumite programe pe care UE le are pentru a susţine dezvoltare democraţiei, dezvoltarea economică, a capacităţii administrative în aceste ţări, inclusiv în Republica Moldova.

Pe de altă parte, Republica Moldova are un acord cu UE, prin care poate să şi exporte produse agro-alimentare. Şi ştim că în Republica Moldova agricultura, şi sectorul agro-alimentar, este un sector vital pentru economia Republicii Moldova.

Deci şi pe mine mă interesează ca aceste relaţii între UE şi Republica Moldova, şi pe domeniul agricol agro-alimentar, să se dezvolte şi să dăm posibilitatea acestei ţări vecine României şi vecine UE, şi apropiată sigur sufleteşte de România, să se poată apropia de UE şi în această direcţie economică, valorificându-şi produsele agricole.

Realizator: Moldovenii sunt între ciocan şi nicovală, pentru că, de când a venit guvernul democratic, într-un fel piaţa rusească li s-a închis, pe de altă parte, sunt nişte norme destul de stricte spre piaţa europeană. Aşa că sunt într-o situaţie grea ei acum.

Dacian Cioloş: Sunt nişte norme stricte, dar, o dată ce ei vor fi în măsură să le respecte, vor putea beneficia de o piaţă de 400 şi ceva de milioane de consumatori, deci nu numai de piaţa românească.

Cred că acesta este avantajul pe care şi cei din Republica Moldova, ca şi cei din Ucraina sau din alte ţări din vecinătatea UE, l-au înţeles şi fac acest efort de aliniere la aceste norme.

Politica agricolă europeană va fi modificată

Realizator: Să revenim la noi, dle comisar.Se aşteaptă de la dumnevoastra poate chiar mult mai mult decât ar fi normal . Ce poate face comisarul european, cât poate ajuta România? Este român, dar are totuşi limite, are toate ţările în faţă şi trebuie să fie echidistant. Dar totuşi un lucru vom avea sigur ! Stim clar ca  începând din 2010 nu vom fi dezavantajaţi, , având un comisar european. Ştim clar că suntem egalii celorlalţi şi că depinde de noi restul.

Dacian Cioloş: Vreau să spun în primul rând că ceea ce fac eu acum, în următorii ani, în calitatea pe care o am de comisar european, îşi va realiza efectul în trei, patru, cinci ani. Deci se vor vedea abia după trei, patru, cinci ani poate şi în România, ca şi în alte state membre, efectele a ceea ce eu împreună cu echipa voi propune în perioada următoare.

Pentru că o reformă a politicii agricole comune apare cam o dată la zece ani. Deci ceea ce pregătim noi acum pentru 2013 s-a mai realizat ultima dată, în anul 2000, pentru 2003. Deci se lucrează în perspectivă, ştiu că de multe ori românii aşteaptă să se vadă rezultate imediate, să facem astăzi ca să vedem efecte pe mâine.

Ei, aşa cum funcţionează instituţiile europene, trebuie timp ca să poţi să schimbi nişte lucruri. Sigur că eu sunt comisar european şi trebuie să lucrez în interesul a 27 de state membre, un interes comunitar, dar sigur că eu vin cu o istorie din România, vin cu cultura în care am fost educat aici şi cu siguranţă lucrurile astea nu le pot lăsa aici, le iau cu mine tot timpul, sunt sensibil la anumite lucruri şi sigur că va exista o ureche, poate mai sensibilă decât până acum, şi pentru propunerile, ideile, durerile care vin din România. Trebuie doar să existe cineva să le exprime.

Realizator: Nu vreau sa fac reclama pentru Radio Romania, dar cred că vedeţi diferenţa între postul public şi ceea ce aţi păţit la multe posturi private. Nu rostim nume, nu intrăm în război cu nimeni, dar oamenii nici măcar nu ştiau bine care sunt obligaţiile unui comisar european. Aici ,la postul public de radio încercăm să înţelegem altfel lucrurile şi mai ales să le transmitem corect oamenilor mesajele.

Dacian Cioloş: Sigur. Ştiţi că eu am fost foarte deschis vizavi de Radio România şi voi fi în continuare, de câte ori voi avea ocazia să pot să transmit lucrurile pe care le fac acolo. Ştiu că este puţin complicat probabil pentru unii să înţeleagă nişte lucruri procedurale. Noi am văzut multă vreme UE, Comisia Europeană ca instituţia mai severă, mai rea, care trimitea steguleţe roşii, steguleţe galbene.

Realizator: Aţi trimis şi dvs. de curând un steguleţ. Era normal.

Dacian Cioloş: Ei, nu. Este cu totul altceva acum. Astfel de lucruri se întâmplă cu toate statele membre.

Eu am resposabilitatea gesionării a peste 40 de miliarde de euro anual şi eu trebuie să dau seama Parlamentului European, Curţii de Conturi Europene vizavi de modul cum se utilizează banii aceştia. Ei, aici nu poţi să fii mai frate cu unii decât cu alţii, când este vorba de banii contribuabililor, pentru că de modul cum utilizăm banii aceştia va ţine şi credibilitatea pe care o va avea pe viitor politica agricolă comună. 

Realizator: Utilizarea banilor, a fondurilor europene ,aţi spus un lucru foarte dureros, pentru că iată ne aflăm cam la jumătatea termenului şi se pare că noi până acum nu am făcut programe decât pentru 20% din fondurile la care am avea acces. Cum am putea să îi aducem la sentimente mai bune pe cei ce nu îşi fac treaba?

  

Dacian Cioloş: ... s-au făcut pentru mult mai mult decât 20%.

Realizator: Dar atunci...nu au fost corect făcute sau ce anume?

Dacian Cioloş: Nu, nu, nu. Problema este că sunt, din câte ştiu eu, dar aici cu siguranţă că şi ministrul agriculturii şi cel de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală vă pot da mai multe detalii, însă ce văd eu, din statistici, legat de România este că, dacă există un aşa-zis angajament mare, adică sunt contracte semnate, se stă mai prost cu plăţile, pentru că beneficiarii nu reuşesc să implementeze proiectele, probabil şi datorită lipsei de finanţare privată, lipsei de credite, lipsei de acces la credite, pentru a putea să îşi finalizeze proiectele şi să vină cu factura la Agenţia de Plăţi să ceară banii.

Realizator: Pentru că este dureros, doar 20% din fonduri accesate până la jumătatea perioadei... este foarte puţin.

Dacian Cioloş: Dar încă timpul nu este pierdut.

Realizator: Mai avem încă, da.

Dacian Cioloş: Însă sper să se găsească soluţii pentru a putea asigura acces la credite, pentru a-şi putea finaliza proiectele şi pentru beneficiarii mici şi mijlocii, şi pentru start-up-uri, pentru cei care încep pentru prima dată un proiect, nu doar pentru unităţile mari, pentru fermele mari, care au deja o relaţie cu băncile de mai mulţi ani.

Şi pentru beneficiarii mici şi mijlocii şi pentru starting pur pentru cei care încep pentru prima dată un proiect nu doar pentru unităţile mari, pentru fermele mari care au deja o relaţie cu băncile de mai mulţi ani.

Realizator: Interesul dumneavoastra pentru micul producător este după părerea mea cel mai mare câştig pe care agircultura noastră îl poate avea această direcţie nu înspre      Ce înseamnă micul producător pentru dvs.până în 60-80 de hectare cât?

Dacian Cioloş: Nici nu cred că trebuie măsurat în hectare. Pentru mine o activitate agricolă realizată şi care degajează un beneficiu din care o persoană sau o familie poate să trăiască e o gospodărie familială şi care cred eu că ar trebui sustinută, pentru că atâta timp cât un producător agricol mic sau mai mare da chiar şi mic fiind el pe o suprafaţă mai mică cu câteva animale dacă el vânzându-şi producţia pe care o realizează reuşeşte să poată să-şi ducă traiul de peo zi pe alta şi şă trăiască din producţia respectivă eu cred că trebuie susţinut.

Decât să avem şomeri susţinuţi din fonduri sociale de la stat cred că mai bine susţinem funcţionarii unei agriculturi şi sper eu cu timpul încetul cu încetul să se întreneze astfel de gospodării şi să devină stabile, durabile din punct de vedere economic.

Realizator: Cum reuşim să seducem Europa pentru că acolo pe pietele occidentale oamenii au de ales si evident oferta este extrem de largă. În interbelic am avut nişte doamne extraordinare cu o cultură fantastică, cu nişte saloane la Paris  o Martha Bibescu, o “Regina Maria” ş.a.m.d. acum avem alte mijloace, mai moderne şi printre ele s-a aflat prezenta noastra in acest salon de la Bruxelles. Cum ne-am prezentat acolo şi care au fost rezultatele ?

Dacian Cioloş: Ca să fac o glumă aş vrea să spunem că trebuie să fim atenţi să o seducem dar să nu o şi abandonăm după acceea. pentru că o seducem foarte frecvent cu produse tradiţionale, cu produse locale dar pe urmă europenii întreabă: bun, şi unde putem găsi produsele astea mâine dacă mă duc în ce magazin le găsesc?

Din păcate încă nu se reuşeşte să se creeze un ritm de aprovizionare cu astfel de produse şi colectare ...

Realizator: ... pe cine putem trage de urechi în momentul în care iată sunt seduse şi abandonate toate aceste şanse?

Dacian Cioloş: Păi nu ştiu cred că sunt mai mulţi factori şi nu se pune problema să tragem pe cineva de urechi, dar cred că şi producătorii agricoli trebuie să fie conştienţi că nu e suficient să producă, trebuie să facă un efort şi să înveţe să şi vândă.

Şi uitaţi ,eu am spus şi domnului Flutur de la Suceava când a venit cu acea echipă ca ar putea sprijini  sigur şi ministerul dar şi in consiliul judeţean s-ar putea găsi forme prin care să se creeze centre de colectare a unor astfel de produse care să fie coordonate de producătorii agricoli ca să nu iasă altceva din toată treaba asta şi să existe apoi contacte cu reţele de distribuţie agroalimentare din diferite state membre. Ei ne intreaba daca  le putem asigura o aprovizionare ritmică dacă noi venim săptămânal cu o camionetă în România să luăm produse tradiţionale, de unde le luăm, în ce punct mergem să luăm şi nişte brânzeturi ,carnati ,si altele...

E aici cred că noi avem foarte multe produse care au o valoare culinară, au o valoare de piaţă dar mai trebuie făcut mai mult dect să le producem.

Trebuie să putem să le şi comercializăm.

Realizator: Alături de noi în fiecare sâmbătă dimineaţă este jurnalistul Ion Cristoiu şi cred că o părere a dânsului asupra a ceea ce am rostit noi poate fi foarte interesanta. Domnule Cristoiu ,buna dimineata ,s-au rostit după părerea mea lucruri extrem de importante iar cei ce de acum încolo se vor ascunde în spatele ideii ca “UE nu ne lasă” deja vor avea probleme,pentru ca domnul comisar a clarificat multe lucruri şi cred că o să dăm jos nişte mituri în curând.

Ion Cristoiu: Da, dar domnia sa are o misiune grea vident deoarece e undeva între ciocan şi nicovală.

Pe de o parte, românii în stilul lor specific vor pleca de la ideea că avem o pilă şi mai mult ca sigur vor fi foarte nemulţumiţi de activitatea domnului Cioloş pentru că nu se va vedea în bunăstarea lor imediată, asta va fi o mare problemă pentru domnia sa pentru că repet va fi foarte greu inclusiv să scoată din capul jurnaliştilor nu numai a oamneilor simpli că existenţa unui comisar de o asemenea importanţă la Bruxelles nu înseamnă şi o pilă pentru România - o pilă în sensul fanariot, nici măcar într-un sens modern - iar, pe de altă parte, acolo, agricultura fiind un domeniu foarte dificil al UE şi cu multe probleme vor fi şi ţări care îl vor suspecta că ajută România, şi cred că şi Franţa, din câte am...

Realizator: Au şi apărut, deja, astfel de acuze, dar asta este!

Ion Cristoiu: Da. Aş vrea să întreb, care crede că va fi prima mare problemă practică, nu teoretică, cu care s-a confruntat, deoarece agricultura a ridicat şi probleme din acestea practice, de la demonstraţii ale fermierilor din unele ţări, până la, nu ştiu, proteste sau decizii ale unor  ţări? Deci, care crede, domnia sa, că va fi, pentru domeniul domniei sale, o problemă care s-ar putea să se ivească, la care să se gândească? Problemă practică, am spus.

Dacian Cioloş: Bună ziua, dle Cristoiu. Vă mulţumesc mult pentru ceea ce aţi spus înainte. Sigur, când spun astfel de lucruri sunt mai puţin ascultate. Dacă astfel de explicaţii vin din partea unui om cu experienţa şi cu notorietatea dvs. sper să fie mai bine auzite şi mai bine înţelese.

Legat de ce m-aţi întrebat, prima problemă practică. Sigur, sunt mai multe. Când am preluat portofoliul în februarie, au venit mai multe lucruri pe val, pentru că atâta timp cât trei, patru luni de zile nu a existat o comisie cu adevărat activă şi funcţională s-au adunat anumite lucruri.

Însă, dincolo de pregătirea reformei politice agricole comune, care este un proces de durată, şi un proces complex, pentru că trebuie negociat acuma cu 27 de state membre, şi cu Parlamentul European, dincolo de asta trebuie să găsim soluţii, la Comisie vorbesc, în lunile următoare, să propunem nişte măsuri ca să evităm pe cât posibil crize cum a fost cea din sectorul laptelui de anul trecut.

Şi aici, chiar dacă bugetul este limitat şi mai mult decât este nu am de unde să obţin, încercăm să propunem nişte măsuri prin care producătorii de lapte să poată să-şi negocieze mai bine şi mai durabil preţul cu precesatorii, ca să creem astfel şi cadrul unei anumite stabilităţi a preţurilor, pentru că aici este o îngrijorare mare.

Deci asta este prima provocare, să spun aşa, şi aici trebuie să găsesc soluţii prin labirintul regulilor şi normelor de concurenţă, care pun anumite limite vizavi de posibilitatea de a negocia anumite contracte, de a stabili anumite condiţii de preţuri ş.a.m.d.

Însă, pe de altă parte, mai este şi presiunea din partea producătorilor, care după doi-trei ani cu venituri destul de mici, datorită faptului că au scăzut preţurile pe care procesatorii le-au plătit, sunt de multe ori în situaţie economică dificilă. Şi aici, dincolo de perspectiva asta a politicii agricole comune după 2013, sunt conştient că mai trebuie şi anumite soluţii practice imediate, pe anumite sectoare în următoarele luni şi în următorii ani, să spun aşa.

Ion Cristoiu: Da, interesant. Apropo de relaţia cu România, aveţi, există, sunteţi decis să fiţi foarte sever dacă veţi descoperi că există multe tentative, să le spunem şmecherii, sau de tragere pe sfoară a Comisiei Europene de către unii aşa-zişi fermieri români?

Dacian Cioloş: Dle Cristoiu, este destul de simplu aici. Nu sunt doar eu că şi comisar care am obligaţia asta, este un întreg aparat administrativ.

La mine, de fapt, ajung rapoarte, documente de audit, care sunt fără echivoc, pe care eu nu mai pot să le întorc înapoi doar pentru că ele vizează doar România, sau Polonia, sau Franţa, sau Germania, sau un alt stat membru.

Pe de altă parte, şi când am avut audierele în Parlamentul European mi-am dat seama foarte clar că pentru a putea susţine un buget important pentru politica agricolă română şi pe viitor trebuie, în primul rând, să putem demonstra că suntem capabili să gestionăm în mod corect fondurile contribuabilului.

Deci, de asta, aici, fără echivoc, nu există nici o scuză să nu luăm măsurile necesare atunci când se demonstrează că fondurile au fost prost utilizate.

Sigur, nu e suficient să dai cu bâta, trebuie să dai şi o mână de ajutor, şi de asta, înaine de a aplica anumite măsuri de corecţii financiare, de penalizări ş.a.m.d. încercăm să găsim modalităţi ca să ajutăm administraţiile statelor membre să corecteze erorile care apar.

Şi asta e şi explicaţia scrisorii pe care am trimis-o în România, cum am trimis încă la vreo zece state membre, acolo unde am sesizat că sunt anumite probleme. Înainte de a veni să aplicăm nişte corecţii financiare, încercăm să explicăm cum să se facă sau ce ar trebui făcut, ca să se evite ajungerea la astfel de situaţii.

Ion Cristoiu: Iertaţi-mă! Aţi fost drăguţ. Dumneavoastră aţi spus prost utilizaţi. Eu nu, eu spuneam banditeşte utilizate. Există, chiar vreau să vă întreb, există şi în alte ţări ale Uniunii Europene semne sau posibilitatea sau chiar realitatea de a trage pe sfoară, nu în sensul de proastă folosire a fondurilor, ci pur şi simplu de a trage pe sfoară Comisia Europeană?

Dacian Cioloş: Păi, pentru noi sau pentru Comisie tot o proastă utilizare a fondurilor e, însă...

Ion Cristoiu: Am înţeles! Dumneavoastră sunteţi diplomat.

Dacian Cioloş: ...deci, efectul e acelaşi, de fapt. Banul contribuabilului nu e folosit aşa cum trebuie, dar există sigur şi în alte state membre, există această tendinţă, însă pe de altă parte e clar, cum o mai spuneam şi ieri la o emisiune, Comisia Europeană nu e o poliţie europeană care să stea cu puşca în spate şi să păzească modul cum se folosesc fondurile astea.

Fiecare stat membru are obligaţia, în calitatea de stat membru, deci administraţiile statelor membre respective au obligaţia să asigure şi ei corecta utilizare a fondurilor. Şi sigur că de multe ori, multă lume şi eu primesc, în calitate de comisar european, tot felul de scrisori, de plângeri, nu numai din România şi din alte state membre, de ce nu intervine Comisia într-un anumit sat, într-un anumit oraş să corecteze un anumit lucru. Sigur, Comisia deja are un aparat administrativ care pentru mulţi e prea stufos.

Ar trebui să fie şi mai stufos, dacă am centraliza totul la Bruxelles, şi de acolo să se facă toate controalele. De asta e important modul în care îşi fac treaba şi autorităţile naţionale, pentru că e vorba tot de banul contribuabilului de fapt. Ştiu că câteodată sunteţi mai acid cu astfel de lucruri, dar, sper eu, ar trebui să ajungem şi la o conştiinţă publică şi în administraţia naţională, nu numai de la Bruxelles.

Ion Cristoiu: Da, şi încă o întrebare. Spuneţi-mi aşa, de curiozitate scriitoricească, care este cea mai întâlnită "proastă utilizare a fondurilor", ca să spun, la nivelul Uniunii Europene, deci cea mai comună "proastă utilizare", ca să nu-i spun cea mai comună încercare de tragere pe sfoară, în domeniul agriculturii?

Dacian Cioloş: În domeniul agriculturii sigur, cea mai mare parte din buget se duce pe subvenţii, şi aici cea mai comună...

Ion Cristoiu: Aici este, da.

Dacian Cioloş: ...proastă utilizare a fondurilor e legată de declaraţii false vizavi de existenţa unui anumit număr de animale, o anumită suprafaţă ş.a.m.d.

Ion Cristoiu: Da. În Corsica mi-a spus cineva, şi nu se lăuda, sesiza că unii de acolo încearcă să facă această tragere pe sfoară, dacă nu chiar o fac.

Dacian Cioloş: Sigur, sunt poate unele subiecte mai mult sau mai puţin mediatizate, dar nu numai acolo. Să ştiţi că sunt astfel de tendiţe. Sigur, nu vreau să intru eu acum mai mult în amănunte, dar...

Ion Cristoiu: Nu, am spus asta ca să înţeleagă românii că nu numai noi încercăm.

Dacian Cioloş: Asta e cu siguranţă, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne culcăm pe o ureche şi să spunem: putem să continuăm, că nu numai noi facem treaba asta.

Realizator: Da. Mulţumim mult, domnule Ion Cristoiu! Cred că va trebui să facem multă treabă acasă şi mai ales să le spunem celor ce pun bariere cu această ...” pancartă UE”, că nu este chiar aşa şi că de multe ori neputinţa noastră este cea mai gravă. Un singur lucru l-aş ruga pe domnul comisar să ne mai spună. Sunt multe mesaje şi cu acordul dumneavoastră, o să vă rog să le luaţi , pentru că sunt interesante punctele de vedere ale oamenilor. Cineva vine şi spune- apropo de aceste firme care vor trebui înfiinţate pentru producători- punem casă de marcat la ţară? Iată ce zvon ajunge la oameni, de unde pleacă ce ajunge...

Dacian Cioloş: Astea sunt decizii pe care le iau sau nu le iau autorităţile naţionale, nu sunt chestiuni impuse de la Bruxelles sau din altă parte, dar pe de altă parte sigur casă de marcat sau nu, pe de altă parte, cineva care vrea să comercializeze în mod sistematic un produs pe piaţă trebuie să respecte nişte reguli.

Acum, faptul că pentru unele categorii regulile astea pot fi mai simple decât pentru alţii...

Realizator: Ţine de noi.

Dacian Cioloş: ...pentru că e vorba de producători mai mici, aici cred că sunt chestiuni de bun simţ care ar trebui luate în considerare.

Realizator : E clar. Domnule Cristoiu, cred că aici trebuie să facem multă treabă şi avem şansa,ca iată, că având un comisar european vom  fi egalii celorlalţi n-o să mai avem acea frustrare( reală sau nu) că vezi Doamne alţii ne-ar dezavantaja. De astăzi nu o mai avem. Corect? 

Ion Cristoiu: Corect. Dar am spus. Eu sunt mult mai ocupat de  aceast situaţie complicată a domnului Cioloş. S-ar putea să se creeze acest sentiment că dacă avem pe cineva acolo sus, nu trebuie să mai facem nimic. 

Realizator: Păi o să încercăm să-i stimulam şi să-i punem la treabă şi dacă nu va fi   ceva bine făcut, punem reflectorul pe ei. Era emisiunea aia, pe vremuri, Reflector. Nu nu ne ducem înapoi la tovarăşi, nu-i iubim pe tovarăşi dar trebuie ca lumea să facă treabă.

Ion Cristoiu: Deci, aştept cu maximă cuziorizate primul moment de scandal între domnul Comisar şi România. Şi România. Şi români.

Realizator: Interesant,vedeţi. că domnul Cristoiu are un nas de vulpoi şi de multe ori ce spune se adevereşte.

Dacian Cioloş: Eu sunt conştient că  pot să fie şi momente dificile. Vreau să vă spun că  eu mă duc acolo şi m-am dus acolo să încerc să-mi fac treaba exact cum am încercat  şi aici.

Când pot o fac, când nu pot fac eforturi ca să fac tot ce pot. Nu caut şi n-o să caut să păstreze o anumită imagine publică, într-un anumit fel. Încerc să fac treaba cât pot. O să încerc să explic. Sper să găsesc şi cuvintele cu care să pot să fiu convingător.


Etichete comisaragriculturăUEComisia EuropeanălegumefructeDacian Cioloş

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live